AUR forțează tema transparenței ONG-urilor: proiectul care a spart tabuul finanțărilor din societatea civilă
AUR a reușit să impună una dintre cele mai sensibile teme politice din ultimii ani: transparența finanțărilor din zona ONG-urilor.
Proiectul susținut în Comisia Juridică a Senatului, votat inclusiv cu sprijin din partea senatorilor PSD și PNL, obligă asociațiile și fundațiile să declare public marile donații și identitatea donatorilor importanți.
Pentru AUR, acesta este un moment politic major:
partidul a reușit să transforme într-o dezbatere națională o zonă care până acum era aproape intangibilă.
„Transparență pentru toți”
Mesajul transmis de inițiatori este simplu:
dacă partidele, firmele și instituțiile publice trebuie să respecte reguli stricte privind finanțarea și transparența, atunci aceleași reguli ar trebui să se aplice și ONG-urilor care influențează decizii politice, sociale și economice.
În ultimii ani, multe organizații:
- au participat la elaborarea politicilor publice;
- au făcut lobby;
- au influențat decizii guvernamentale;
- au susținut campanii publice;
- și au avut acces direct la instituțiile statului.
În acest context, AUR susține că românii au dreptul să știe:
- cine finanțează aceste structuri;
- ce interese există;
- și ce influență economică sau politică se află în spatele unor campanii prezentate drept „civice”.
AUR a reușit să spargă consensul politic
Poate cel mai important rezultat pentru partid este că proiectul a primit susținere inclusiv din partea unor senatori PSD și PNL.
Asta arată că tema transparenței ONG-urilor nu mai este una marginală, ci începe să devină o temă centrală în politica românească.
Pentru AUR, votul din Comisia Juridică este o victorie politică importantă:
- partidul a impus agenda;
- a obligat celelalte formațiuni să se poziționeze;
- și a adus în prim-plan o discuție evitată ani întregi.
ONG-urile reacționează dur
Organizațiile civice și partidele reformiste au reacționat imediat, acuzând un presupus „model Viktor Orban” și o tentativă de intimidare.
Criticii spun că publicarea donatorilor poate descuraja finanțarea societății civile și poate pune presiune pe ONG-urile incomode politic.
Doar că susținătorii proiectului răspund direct:
dacă finanțarea este legală și transparentă, atunci publicarea surselor nu ar trebui să reprezinte o problemă.
ONG-urile au devenit centre reale de influență
Una dintre ideile centrale promovate de susținătorii proiectului este că multe ONG-uri nu mai sunt simple organizații civice clasice.
În ultimii ani, acestea au acumulat:
- influență politică;
- putere mediatică;
- acces la decidenți;
- finanțări externe consistente;
- și capacitate de presiune asupra statului.
În această logică, inițiatorii consideră că transparența trebuie să fie egală pentru toți actorii care influențează spațiul public românesc.
AUR capitalizează politic tema suveranității și transparenței
Prin această inițiativă, AUR încearcă să se poziționeze drept partidul care:
- contestă rețelele de influență netransparente;
- cere reguli identice pentru toți;
- și atacă ceea ce numește „dublul standard” dintre clasa politică și anumite ONG-uri apropiate de centre de putere.
Pentru electoratul naționalist și conservator, proiectul este prezentat drept o încercare de a readuce controlul public asupra unei zone considerate până acum ferite de verificări reale.
