Decizia Ungariei, Slovaciei și Cehiei de a nu participa la împrumutul comun al Uniunii Europene de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei marchează o ruptură semnificativă în abordarea financiară a războiului. Mecanismul, agreat la summitul UE de la Bruxelles, prevede un credit fără dobândă, garantat de bugetul comun al Uniunii, pentru acoperirea nevoilor urgente ale Kievului în următorii doi ani.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a explicat refuzul într-un mesaj public tranșant: cele trei state au ales să nu „urce în acest tren”, pentru a nu transfera „o povară masivă” asupra copiilor și nepoților lor. Potrivit Budapestei, participarea la acest mecanism ar crea obligații financiare pe termen lung, fără garanții reale de recuperare.
Orbán susține că împrumutul schimbă natura implicării europene în conflict, transformând sprijinul politic și moral într-un interes financiar direct legat de victoria militară a Ucrainei. În această logică, continuarea războiului devine implicit condiția pentru recuperarea banilor, iar pacea nu mai este stimulată, ci amânată.
„Pentru ca acești bani să fie recuperați, Rusia ar trebui să fie învinsă. Aceasta nu este logica păcii, ci logica războiului”, a afirmat premierul ungar, avertizând că Europa riscă să instituționalizeze conflictul prin constrângeri financiare.
De cealaltă parte, cancelarul german Friedrich Merz a indicat că UE ar putea folosi, în viitor, activele de stat rusești înghețate pentru rambursarea împrumutului, o soluție încă disputată juridic și contestată de mai multe state membre.
Decizia celor trei țări evidențiază o realitate tot mai greu de ignorat: consensul european privind finanțarea războiului începe să se fractureze, iar diferențele dintre statele membre nu mai sunt doar politice sau morale, ci profund economice și strategice.
