Ziua Tratatului de la Trianon: 101 ani de la consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la România
Distribuți acest articol

Ziua Tratatului de la Trianon se sărbătorește, conform legislației în vigoare, vineri 4 iunie 2021, atunci când se împlinesc 101 ani de la semnarea respectivului tratat, care a însemnat consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la România, dar și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu.

Legea privind Tratatul de la Trianon a fost adoptată anul trecut, când se împlineau 100 de ani de la semnarea tratatului, dar a fost semnată de președintele Klaus Iohannis doar după ce mai multe tentative de a împiedica intrarea acesteia în vigoare au fost sortite eșecului.

Legea 256/2020 prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări consacrate semnificaţiei şi importanţei acestui tratat. Societăţile publice de radiodiuziune şi televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale, ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători – se arată în actul normativ.

Amintim că la sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor, transmite rostonline.ro.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii Unirii Basarabiei cu România. Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George. Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase. Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor.

Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria.

 » sursa: www.infoPrut.RO


Distribuți acest articol