Vlad Voiculescu spune că nu a comandat niciun vaccin. DNA spune că lucrurile sunt ceva mai complicate

Vlad Voiculescu susține că nu a comandat niciodată vaccinuri anti-COVID și că nu a semnat documente prin care România să cumpere doze în perioada în care a condus Ministerul Sănătății.

Declarația a fost făcută după ce scandalul contractelor Pfizer a revenit în atenția publică, pe fondul litigiilor dintre companie și statul român.

„Niciun vaccin nu a fost comandat de mine niciodată”, a afirmat fostul ministru USR, încercând să delimiteze deciziile luate în timpul mandatului său de propria responsabilitate.

Problema este că procurorii DNA au o interpretare diferită. Vlad Voiculescu are oficial calitatea de suspect în dosarul vaccinurilor și este cercetat pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.

Pe scurt, Voiculescu spune că nu a comandat nimic, iar procurorii verifică tocmai rolul său în comandarea și plata unor loturi suplimentare. Este genul de situație în care toată lumea vorbește despre aceleași documente, dar fiecare pare să fi primit alt exemplar.

„Nu sunt pus sub acuzare”, deși DNA l-a declarat suspect

În intervenția sa publică, Vlad Voiculescu a susținut și că nu este pus sub acuzare în dosarul achizițiilor.

Afirmația intră însă în contradicție cu comunicarea oficială a DNA din decembrie 2023, când procurorii au anunțat că fostului ministru i-au fost aduse la cunoștință calitatea de suspect și acuzațiile formulate împotriva sa.

A fi suspect nu înseamnă a fi vinovat și nici condamnat. Înseamnă însă că există o anchetă penală în care procurorii cercetează fapte atribuite persoanei respective.

Diferența juridică este importantă. Diferența politică este și mai simplă: nu poți spune că nu ești cercetat doar pentru că dosarul nu a ajuns încă la verdictul care îți convine.

Voiculescu arată spre Florin Cîțu

Fostul ministru susține că deciziile privind cantitățile de vaccin au fost luate de premierul de atunci, Florin Cîțu, după informările primite de la Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea.

Potrivit versiunii lui Voiculescu, CNCAV prezenta premierului dozele disponibile, iar Cîțu decidea în scris dacă România le cumpără. Ministerul Sănătății ar fi pus apoi în aplicare aceste hotărâri, fără ca Voiculescu să semneze vreun contract.

Apărarea este construită atent: vaccinurile au fost comandate în timpul mandatului său, dar nu de el; deciziile au trecut prin minister, dar nu i-ar fi aparținut; documentele existau, dar semnătura decisivă ar fi fost în alt birou.

Este o formă modernă de conducere ministerială: ești ministru când se anunță succesul campaniei, dar simplu spectator când apar facturile și procurorii.

Ce susțin procurorii DNA

DNA îl acuză pe Vlad Voiculescu că, în martie 2021, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziționarea unor loturi suplimentare de vaccinuri Pfizer și Moderna, deși dozele deja contractate ar fi fost suficiente pentru populația eligibilă.

Procurorii mai susțin că fostul ministru ar fi participat la întocmirea unui memorandum aprobat ulterior de premierul Florin Cîțu, prin care au fost comandate cantități suplimentare.

În referatul anchetatorilor se afirmă că achizițiile ar fi fost făcute fără o analiză corespunzătoare privind necesarul real și fără toate avizele departamentelor de specialitate.

Voiculescu respinge aceste acuzații și cere publicarea documentelor. Vinovăția sa nu este stabilită definitiv și trebuie decisă de instanță, nu de studiourile de televiziune.

Totuși, întrebarea rămâne: dacă nu a comandat, nu a decis și nu a semnat nimic relevant, ce anume verifică procurorii în legătură cu mandatul său?

Vaccinurile au fost folosite, doar românii nu s-au vaccinat suficient

Vlad Voiculescu susține că dozele comandate în timpul mandatului său au fost utilizate integral și că problemele ulterioare au apărut deoarece rata de vaccinare din România a rămas sub media europeană.

El afirmă că toate statele europene au contractat mai multe vaccinuri decât au folosit efectiv și că România nu a reprezentat o excepție.

Argumentul poate explica o parte din surplus, dar nu răspunde complet la întrebarea privind modul în care au fost stabilite cantitățile și asumate obligațiile contractuale.

O rată redusă de vaccinare poate transforma o estimare rezonabilă într-un surplus. Nu transformă însă automat orice comandă într-o decizie corectă și nici nu elimină obligația de a verifica dacă achizițiile au fost proporționale.

Altfel, orice risipă publică s-ar putea explica prin faptul că populația nu a consumat suficient produsul cumpărat de stat.

Facturile au rămas, responsabilitatea circulă

Vlad Voiculescu arată spre Florin Cîțu și CNCAV. Cîțu a afirmat, la rândul său, că deciziile au fost luate într-un context european și sanitar excepțional. Foștii responsabili ai campaniei invocă necesitatea momentului și incertitudinea pandemiei.

Toate aceste explicații pot fi analizate. Dar ele nu schimbă faptul că statul român a rămas prins în contracte costisitoare și litigii cu Pfizer.

În politică, vaccinurile au fost comandate de instituții. În justiție, procurorii caută persoanele. În declarațiile publice, se pare că nimeni nu a comandat nimic.

Dozele au existat, contractele au existat, facturile există și astăzi. Singurul lucru care pare să lipsească este autorul deciziei.

Vlad Voiculescu încearcă să transforme funcția în simplă prezență

Fostul ministru are dreptul să se apere, să conteste acuzațiile și să demonstreze că deciziile nu i-au aparținut.

Dar apărarea potrivit căreia nimic nu a fost comandat „de mine” riscă să transforme conducerea Ministerului Sănătății într-un rol decorativ.

Dacă ministrul nu decide, nu comandă, nu răspunde și nu știe, apare întrebarea pentru ce mai ocupă funcția.

Vlad Voiculescu susține că adevărul îi este favorabil. Procurorii spun că au documente care justifică ancheta.

Până la soluționarea dosarului, rămâne cea mai mare performanță administrativă a pandemiei: România a cumpărat milioane de vaccinuri, dar nimeni nu pare să le fi comandat.