Distribuți acest articol

În ultimii șapte ani, în România a avut loc un adevărat masacru al urșilor. Din datele obținute în ultimul an de Europa Liberă de la Ministerul Mediului, au fost uciși prin derogări aproape 1.400 de exemplare de urs brun, specia caracteristică Europei, relatează Europa Liberă secțiunea română.

Asta în condițiile în care numărul total al urșilor din spațiul comunitar este undeva între 14.000 și 18.000, iar cel din România este de 6.000. Numai în state precum Bulgaria, Slovenia, Finlanda sau Suedia se estimează că mai trăiesc peste o mie de astfel de mamifere. În Franța, Spania, Italia numărul lor este limitat la numai câteva zeci.

Tanczos Barna, noul ministru de specialitate, a promovat în ultimii ani cu tărie vânătoarea în masă a acestor animale sălbatice.

Un vânător care vrea să aibă ca trofeu un urs brun din pădurile românești trebuie să plătească între 5.000 și 20.000 euro. Doar participarea la o partidă de vânătoare de urși costă peste o 1.000 de euro.

Deși vânătoarea urșilor este interzisă în România iar această specie este considerată monument al naturii, prin diverse inițiative legislative de derogare animalele ajung să fie împușcate în special în scop recreativ. Motivul? Numărul urșilor este prea mare.

De partea cealaltă, ecologiștii spun că numărul animalelor nu este atât de mare precum sunt cifrele raportate de cei care îi împușcă. Totul s-ar reduce la banii obținuți din afacerile de vânătoare, în opinia acestor asociații de mediu.

Cum s-au împușcat urșii legal

Legea Vânătorii interzice împușcarea acestor animale, regulile au fost evitate cu derogări aprobate de Ministerul Mediului. Dacă ne rezumăm doar la cele din ultimii șapte ani, acestea ar fi:

  • În 2013, apare Ordinul nr. 2.187 al Ministerului Mediului, prin care se aproba „recoltarea” – altfel spus, vânătoarea unui număr maxim de 406 de urși. Din datele obținute de Europa Liberă, rezultă că în jur 350 de urși au fost uciși în urma acestui ordin, din cei 406 care se puteau împușca. Ministrul al Mediului era Rovana Plumb.
  • În luna septembrie 2014, ministrul pe probleme de mediu de la acel moment, Attila Korodi, semnează și aprobă Ordinul nr. 1575/2014 privind aprobarea unor cote de reducere a populațiilor de urs. Se aprobă ca 473 de urși să fie vânați, iar 77 să fie relocați. Din cei 473 de urși pentru care Ministerul Mediului a dat voie să fie vânați, 420 au fost uciși.
  • În anul următor, tot în luna septembrie, este aprobat Ordinul nr. 1439/2015, prin care se aproba o cotă de vânătoare de 479 de exemplare pentru urși. Conform datelor puse la dispoziție de ministerul de resort, din această cifră au fost și vânați 421 de urși. Ministrul al Mediului era Grațiela Gavrilescu.
  • Un ordin asemănător a fost pregătit și în 2016, dar în cele din urmă acesta nu a mai fost aprobat. Însă, peste un an apare Ordinul 1.169/2017, prin care au fost recoltate 111 exemplare de urs și au fost relocate 29 de exemplare de urs. Ministru de resort era tot Grațiela Gavrilescu.
  • În baza Ordinului 724/2019 s-a dat undă verde pentru recoltarea a 130 de exemplare de urs și au fost vânați 115, conform rapoartelor ministerului. Din nou, ministru al Mediului era tot Grațiela Gavrilescu.

Ordinele date de miniștrii mediului au fost „în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante”, ni s-a explicat de la Ministerul Mediului, atunci când am întrebat despre motivarea unor ordine prin care s-au putut vâna și peste 400 de urși pe an.

Nu doar ministrul la Mediu a susținut public vânătoarea în masă a urșilor, ci și secretar general adjunct. Este vorba de Győző István Bárczi. El a mai fost secretar general sau secretar general adjunct în acest minister de la începutul lui 2014. Cât timp a ocupat aceste poziții, ministerul de resort a emis ordine prin care au fost vânați 800 de urși în perioada 2014-2016.

Ultima încercare de vânătoare legală a urșilor

Anul trecut, în luna septembrie, în timpul mandatului de ministru al lui Costel Alexe s-au mai dat ordine emise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a se permite vânătoarea de urs pe trei fondurile cinegetice din Harghita și pe unul din Argeș. Vânătoarea era permisă doar dacă era organizată și supravegheată de Asociația Vânătorilor Harghita Sud din județul Covasna. Aceste ordine au fost blocate în justiție de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului și animalele nu au mai fost vânate.

Însă, Asociația Vânătorilor Harghita Sud, organizație care ar fi avut de câștigat de pe urma vânătorii de urși este condusă – conform datelor din registrul ONG-urilor de la Ministerului Justiției – de către Arpad Sarkany, care este președintele asociației. Din conducere mai fac parte Adrian Dănuț Apostu, George Gabriel Rozorea, Janos Demeter și Lajos Sinka.

Arpad Sarkany, președintele CJ Harghita – Csaba Borboly și actualul ministru al mediului – Tanzcos Barna sunt printre cei care au susțin insistent și permanent creșterea cotelor de vânătoare, mai ales din 2016 când cotele de vânătoare pentru urși au fost diminuate de la peste 400 la puțin peste 100.

Dintre cei trei, Arpad Sarkany este cel care de câștigat financiar de pe urma vânătorii de urși. Pe lângă Asociația de Vânătoare Harghita Sud, acesta este administrator și acționar unic în societatea Abies Hunting din Covasna. Datele au fost obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Abies Hunting este compania cea mai mare din țară dacă se ține cont de obiectul principal de afaceri: ”vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii”.

Alte firme sau organizații care trăiesc din vânătoarea de urși sunt:

  • Wild Hunting SRL, acționariatul este format din: Levente Kusztora – 90% și Szabolcs Kustztora – cu 10%. Pe site-ul societății sunt zeci de poze cu urși morți.
  • Transilvanya Hunt deținută de Attila Kiss. Acesta este și coordonatorul Asociației de Vânători Cătrusa și susține într-o scrisoare trimisă Parlamentului că pierderea suferită de este 5 milioane de euro.
  • ProLight Hunt din Oradea (https://romania-hunting.com/ro/), acționar este Florin Călin Gavriș.
  • B&D Carpathian Hunting, firmă care îi are acționari pe Ioan Bănucu – cu 60% și pe Damian Drăgoiu – cu 40%.

Nu doar firmele câștigă, partidele de vânătoare pot fi organizate de administratorii fondurilor cinegetice care primesc dreptul de a vâna aceste animale. Cei mai norocoși sunt administratorii unor fonduri de vânătoare din județe ca Harghita, Covasna, Brașov, Prahova, Mureș, Bistrița sau Argeș.

Spre exemplu, pe 13 ianuarie, mai mulți administratori de fonduri cinegetice au fost primite de ministrul Mediului, iar în cadrul întâlnirii au solicitat și dreptul de a vâna urși, așa cum reiese din postările asociațiilor de vânătoarare.

Câți bani aduce uciderea unui urs

Conform site-urilor de specialitate ale firmelor menționate mai sus și nu numai, doar participarea la o partidă de vânătoare costă între 1.000 și 1.500 de euro. „​Asta înseamnă să fie alături de alți și 2,3 și chiar și 20 de vânători care pornesc pe urmele unui urs. Poți să nu ai ocazia să tragi în urs, că un alt participant îl nimerește până să apuci să tragi, ne explică glumeț George, unul dintre ghizi care organizează astfel de excursii.

Vânătorul care împușcă animalul are dreptul să-l ia ca trofeu, fapt ce implică plata unei alte taxe care variază între 4.500 și 8.000 de euro – preț stabilit în funcție greutate, vârstă și alte criterii.

Pe lângă aceste partide de vânătoare, sunt și persoane care aleg să plătească mult mai mult decât această taxă de 1.000 de euro pentru a avea privilegiul de a vâna singur un urs brun.„Depinde de negociere, se poate plăti și 10.000 de euro și 50.000 de euro. Depinde de graba celui care vrea să vâneze sau de graba celui care vrea să organizeze partida de vânătoare, ne mai explică ghidul.

Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu.


Distribuți acest articol