Un preot și enoriașii săi la revolta anticomunistă de la Timișoara, eroi neștiuți ai lui Decembrie 1989
Distribuți acest articol

Au trecut deja mai bine de trei decenii de la momentul
cutremurător al izbucnirii Revoluției din decembrie 1989 la Timișoara
și, cu toate acestea, continuă să apară mărturii, relatări, date,
informații despre revolta care a mobilizat zeci și sute de mii de
compatrioți și a condus, în final, la căderea dictaturii comuniste atee, scrie ziarul Lumina al Patriarhiei Române.
Astfel, printre cei care au avut curajul de a se alătura
manifestanților timișoreni în zilele fierbinți ale lunii decembrie 1989
s-au aflat preotul Ilie Dumitru din localitatea Becicherecu Mic, situată
la 16 kilometri de Timișoara, ing. Constantin Buzatu, directorul tehnic
al IAS-ului, și Eugen Ispas, secretarul Consiliului popular (al
Primăriei) de atunci.

Preotul Ilie Dumitru și enoriașii din Becicherecu Mic, eroi neștiuți ai Revoluției 

Preotul Ilie Dumitru, născut la 1 decembrie 1943, în localitatea
Nepos, jud. Bistrița Năsăud, a întocmit un memoriu dactilografiat în
care relatează despre momentele tensionate și impresionante la care a
participat în Timi­șoara împreună cu ing. Buzatu, secretarul Ispas și
40-50 de credincioși din parohia pe care o păstorea. În dimineața zilei
de 17 decembrie 1989, Ioan Cristea, cântărețul bisericesc din
Becicherecu Mic, care lucrase în tura de noapte la Timișoara, l-a găsit
pe preotul Ilie Dumitru în biserică și l-a informat că în oraș a început
o revoltă a oamenilor împotriva regimului comunist. Aflat în biserică
pentru Liturghia duminicală, preotul a „început slujba de dimi­neață cu
gândul numai la aceste evenimente și că a venit momentul să se pună
capăt dictaturii”. Din ziua următoare, 18 decembrie, preotul Ilie
Dumitru, potrivit rânduielii bise­ricești și tradiției locale, a început
slujba „umblatului cu icoana” prin parohie și, în felul acesta, a
constatat care este starea de spirit a credincioșilor și a aflat că în
Timișoara sunt morți și răniți. Informațiile primite de la parohieni
l-au impresionat foarte mult și, fără a mai sta pe gânduri, preotul a
suspendat rânduiala sfințirii caselor, a luat legătura cu ingi­nerul
Buzatu și cu secretarul Ispas și au plecat, cu mașina ARO a IAS-ului, la
Timișoara. Inginerul Constantin Buzatu, pe atunci în vârstă de 29 de
ani, participase deja la protestele din zilele de 16-17 decembrie ’89 în
Piața Maria, lângă casa parohială a pastorului reformat László Tökés,
fără știrea soției sale, rămasă acasă cu fetița în vârstă de 2 ani.

Născut într-o familie de oameni harnici și credincioși, Constantin
Buzatu nu a uitat de suferințele bunicilor săi, deportați în Bărăgan
(1941), și nu a mai putut suporta presiunile și amenințările
activiștilor de partid și ale securiștilor pe tema creșterii, de la an
la an, a producției agricole. Preotul Ilie Dumitru consemnează în
memoriul său că în seara zilei de 19 decembrie a participat, până
noaptea târziu, la manifestările revoluționare din Piața Operei și de la
Comitetul județean de partid,

 » Citește întreg articolul pe www.activenews.ro


Distribuți acest articol