Valentin Naumescu, proaspăt numit consilier prezidențial pe afaceri europene al lui Nicușor Dan, dovedește că funcția schimbă și convingerile. În 2017, în paginile Contributors, Naumescu scria tranșant despre Donald Trump: „primul președinte postbelic incult din punct de vedere istoric, strategic și politic, un agent imobiliar incapabil de calcul strategic”.
Opt ani mai târziu, același Naumescu îi ridică osanale lui Trump și merge până la a susține că, dacă ar primi Premiul Nobel pentru pace, „nimeni nu ar putea spune că nu există argumente”.
Contradicția e flagrantă: diplomatul care altădată îl desființa pe Trump, îl numea „vechil” și „landlord” ce cere chirii restante, descoperă brusc în el un „arhitect al păcii mondiale”. Diferența dintre cele două poziții nu este dată de faptele lui Trump, ci de noul fotoliu de consilier la Cotroceni.
Așa arată, în oglindă, traseul unei cariere: din criticul aprig al „incultului” Trump, Naumescu s-a transformat peste noapte în avocatul său pentru Nobel. O demonstrație clasică despre cum, în politica românească, memoria se șterge ușor atunci când apare o funcție cu prestigiu.
