Internațional

Turcia își menține poziția – Suedia și Finlanda rămân în afara NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este optimist și încrezător că Finlanda și Suedia se vor alătura în cele din urmă Alianței, în ciuda faptului că premierul suedez a spus că Turcia are nevoie de „lucruri pe care nu le pot îndeplini” pentru a-și ridica veto-ul asupra aderării acestor două țări.

Stoltenberg a făcut aceste declarații la finalul întâlnirii cu cei doi înalţi responsabili ai Uniunii Europene, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului, Charles Michel, pentru a semna cea de-a treia declarație comună a celor două instituții prin care se angajează să continue să sprijine militar Ucraina pentru a se apăra împotriva invaziei ruse. Întâlnirea nu a servit la deblocarea acestei situații, în ciuda circumstanțelor politice deosebite care există în acest moment, în condițiile în care Suedia deține și președinția rotativă a UE.

Intrarea Finlandei și a Suediei în NATO este considerată un gest politic de anvergură, ținând cont de tradiția neutralității în ambele țări. Din cauza amenințării rusești, procesul s-a accelerat extraordinar. În iulie anul trecut, actualii 30 de membri le-au invitat să li se alăture și în câteva săptămâni, în loc de ani cum s-a întâmplat în alte cazuri, au fost semnate protocoalele de aderare. De atunci, 28 de țări au ratificat cererile celor două țări, cu excepția Turciei și Ungariei, relatează ABC News citat de rador.

Această ultimă țară, care nu a dorit să se arate foarte entuziasmată de sancțiunile împotriva Rusiei, a promis că votul parlamentar va avea loc în primul trimestru al acestui an. Turcia a cerut însă Suediei să-și schimbe politica de primire a refugiaților kurzi și să-l predea pe Bulent Kenes, fostul director al ziarului „Today’s Zaman”, pe care îl acuză că a fost implicat în tentativa de lovitură de stat din 2016, în ciuda faptului că un judecător i-a refuzat recent extrădarea. Suedia și Finlanda s-au angajat la summitul NATO de la Madrid să limiteze activitățile kurzilor pe teritoriul lor. Ulterior, Stockholm a ridicat embargoul asupra vânzărilor de arme către Turcia și s-a distanțat de YPG, o miliție siriană pe care țările occidentale au apărat-o pentru rolul său în lupta cu autoproclamatul Stat Islamic (ISIS), așa cum a cerut Erdogan.

Dacă doriți să susțineți acest proiect media independent acum o puteți face. Apăsați aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button