Fostul premier al României și unul dintre arhitecții introducerii cotei unice în 2005, Theodor Stolojan, pare să-și contrazică propriile principii economice odată cu recentele declarații făcute la Digi24. Într-un moment în care România se confruntă cu inflație, taxe ascunse și o presiune crescândă asupra mediului privat, Stolojan sugerează că „a sosit timpul să modificăm această cotă unică”.
De la reformator la susținător al taxării în trepte
Această schimbare de poziție ridică semne serioase de întrebare. După ce a construit un discurs economic liberal bazat pe predictibilitate fiscală și încurajarea investițiilor, Stolojan se alătură corului politic care cere mai multe taxe pentru românii activi. Nu doar că propune modificarea cotei unice, dar susține și introducerea unei „taxe de solidaritate” de 20% pentru veniturile peste 10.000 de lei – un eufemism fiscal care, în fapt, înseamnă pedepsirea exact a clasei de mijloc.
Un mesaj periculos într-un moment critic
Într-o perioadă în care economia României are nevoie de stabilitate, de stimulente pentru investiții și de predictibilitate pentru mediul de afaceri, astfel de declarații venite din partea unui fost lider economic sunt de natură să creeze panică, nesiguranță și confuzie. Orice discuție despre creșteri de taxe sau renunțarea la cota unică – fără o analiză riguroasă și fără reducerea risipei bugetare – este iresponsabilă.
Clasa de mijloc, din nou ținta politicienilor
Stolojan recunoaște că România are nevoie de „măsuri cu efect imediat”, dar alege să le aplice celor care susțin economia, nu celor care o sabotează. Nicio vorbă despre reforma sistemului bugetar, despre agențiile inutile, despre pensiile speciale sau despre contractele publice dubioase. Clasa de mijloc, cea care ține în spate sistemul, devine din nou țap ispășitor.
Mai mult, argumentul „solidarității” este folosit abuziv. În realitate, taxele suplimentare nu vin pentru a construi spitale, autostrăzi sau școli, ci pentru a alimenta un aparat de stat obez și clientelar, care nu dă socoteală nimănui.
Un discurs rupt de realitatea românului activ
Declarațiile lui Stolojan vin la pachet cu un mesaj paradoxal: deși recunoaște că taxarea veniturilor peste 10.000 de lei înseamnă „a da în cap clasei de mijloc”, susține totuși că aceste măsuri sunt necesare. Este o fractură logică evidentă și o dovadă că fostul lider PNL s-a îndepărtat de principiile pe care le-a promovat timp de decenii.
Când elitele renunță la reformă și aleg calea ușoară
Ceea ce vedem acum este simptomatic pentru o clasă politică ce nu mai crede în reformă, în eficiență sau în liberalism autentic. În loc să restructureze sistemul public, se aleg mereu soluțiile facile: taxe mai mari pe cei care muncesc. Faptul că acest mesaj vine acum de la Theodor Stolojan – cândva un simbol al reformei fiscale – este un semnal de alarmă pentru toți românii care încă mai cred că munca cinstită și responsabilitatea fiscală vor fi vreodată recompensate în această țară.
