Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că încrederea Ucrainei în aliaţii săi din NATO „a suferit o lovitură” din cauza întârzierilor şi eşecurilor în livrarea de arme pentru războiul împotriva invaziei ruse.
Stoltenberg a declarat că astfel de eşecuri arată că a venit timpul să fie revizuită coordonarea ajutorului militar internaţional pentru Kiev.
Ca exemplu de aliaţi NATO care nu au fost la înălţimea aşteptărilor, el a citat faptul că Congresul american a avut nevoie de şase luni pentru a adopta un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina şi că ţările europene au livrat mult mai puţine muniţii de artilerie decât au promis. Aceste neajunsuri au avut un impact major pe câmpul de luptă, deoarece Rusia a preluat iniţiativa, în timp ce forţele ucrainene, lipsite de muniţie, au fost forţate să treacă în defensivă.
„Bineînţeles, faptul că nu am livrat ceea ce am promis a afectat încrederea”, a declarat Stoltenberg după vizita la Kiev. Dar, după o zi de discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu alţi oficiali de rang înalt, el spune că Ucraina încă mai crede în aliaţii săi şi că acum depinde de ei să se ţină de cuvânt.
Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, spune că o modalitate de a evita viitoarele lipsuri în ajutorul militar acordat Ucrainei este de a acorda NATO un rol mai mare de coordonare şi de a elabora un plan multianual care să precizeze clar contribuţiile aşteptate de la fiecare aliat.
În prezent, sprijinul militar occidental pentru Ucraina este organizat ad-hoc de către Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, condus de SUA, cunoscut şi sub numele de Grupul Ramstein.
Membrii NATO au dat undă verde la începutul acestei luni pentru ca planificatorii militari să lucreze la propunerea lui Stoltenberg, dar unele guverne şi-au exprimat rezervele.
Ungaria a declarat că se va opune oricărui demers care ar putea aduce NATO mai aproape de război, iar unii diplomaţi au pus la îndoială faptul că un angajament financiar suplimentar important este fezabil. Dar Stoltenberg este de părere că o astfel de mişcare ar fi o investiţie bună în propria securitate a membrilor NATO.
