Distribuți acest articol

Românii sunt săraci, această afirmația este una de necontestat. De unde știm acest lucru? Pentru că la momentul de față statisticile arată că românii sunt ei mai săraci din Europa, cetățenii cu cele mai mici salarii.

Diferența față de media europeană este una enormă, motiv pentru care românii sunt obligați să muncească prin alte părți ale lumii.

Dar de ce sunt românii săraci? Păi este foarte simplu: deoarece banii făcuți de economia românească sau proveniți din alte economii sub formă de redevențe, sunt extrași de către multinaționale din România. În acest sens fiecare stat și-a deschis sau a cumpărat bănci prin intermediul face transferuri în mod organizat. Ei le spun piața liberă financiară și a capitalului, pentru noi înseamnă sărăcie. Piața va fi liberă numai câtă vreme pentru ei există beneficii, când noi vom reuși vreodată să facem în Franța sau în Germania acest lucru atunci piața se va închide automat.

Așa s-a întâmplat și cu piața forței de muncă. O bună vreme piața a fost închisă pentru români în multe state europene. Se vorba de libera circulația, de economie europeană liberă, dar numai ca să poată cumpăra companiile românești importante dar să nu ne permită să lucrăm la ei acasă.

Alte state europene și-au negociat încă din start ponderea marilor lanțuri de magazine străine tocmai pentru a nu sărăci populația.

Acum o să vă expunem pe scurt și prin reducere la absurd. Să spunem că în economia Românească există la un numit moment 100 de miliarde de euro. În fiecare an vindem petrol și gaze de vreo 10 miliarde de euro, exportăm IT de vreo 10 miliarde de euro și autoturisme tot de aceeași sumă. Peste aceste sume se mai adaugă vreo 20 de miliarde bani trimiși de forța de muncă românească de afară. Prin simplificare anul viitor economia românească ar trebui să fie mai bogată cu 50 de miliarde de euro și tot așa mai departe. Acești bani tot timpul se vor vedea în puterea de cumpărarea a românilor. Faptul că banii sunt rulați pe piața curată sau cea neagră nu prezintă importanță, deoarece ei vor aduce tot bogăție, iar la un moment dat în traseul lor prin piață vor ajunge și impozitați, chiar dacă nu de fiecare dată.

Dar ei sunt extrași din țară. Nu este o simplă economie de piață, reprezintă un act premeditat prin care alte state jefuiesc România. Care sunt aceste state?În cea mai mare parte sunt state europene printre care Austria și Germania, spre exemplu. Franța nu stă nici ea deoparte de acest sistem de jefuire a României. Aceste state au deschis în România mari lanțuri de magazine, au preluat industria petrolieră și de gaz precum și cea furnizoare de apă, canalizare sau electricitate. Acești bani ajung în băncile lor și de acolo se duc spre țările de origine. Este o formă de exploatare a noastră.

Așa că în loc să creștem sumele de bani din economie, noi am ajuns să sărăcim în fiecare an. De unde să fie bani dacă ei sunt extrași.

O vină importantă poartă banca națională. Aceasta ar fi trebuit să instituie măsuri prin care extragerea banilor din economia românească să nu fie profitabilă. De asemenea BNR trebuia să se asigure că cea mai mare parte a creditelor sunt acordate în moneda națională. Guvernul și BNR trebuiau să se asigure că există suficiente bănci sub controlul direct al guvernului și prin care să se capitalizeze permanent antreprenorii români, fermierii dar și autoritățile locale.

Ce face acest bănci străine când vine criza economică? Restrâng creditele, uneori chiar întrerup linii de finanțare ale unor proiecte importante, motiv pentru care afacerile românilor se prăbușesc. Sunt afaceri care merg foarte bine, vine criza și ele ar merge doar bine. Dar au linii de credit și băncile străine cu care lucrează vin și taie finanțarea și afacerea se prăbușește. De multe ori nici nu mai au ce să ramburseze, dar nu prea interesează conducerea din vârf, este doar o modalitate de decapitalizare a micilor afaceri românești.

România are nevoie de bănci proprii care să dea bani în moneda națională către fermieri, micile afaceri românești, către sectorul construcțiilor și imobiliar și chiar către autoritățile locale.


Distribuți acest articol