Exercițiu de simulare a unei pandemii organizat la București: proiect UE de aproape 4 milioane de euro, coordonat în prezența lui Raed Arafat
Raed Arafat a participat la București la un exercițiu european de simulare a unei crize sanitare majore, desfășurat în cadrul proiectului PREPSHIELD, finanțat de Comisia Europeană cu aproape 4 milioane de euro.
Evenimentul, organizat de Departamentul pentru Situații de Urgență, a avut ca scop testarea reacției autorităților și a comunităților în cazul unei noi crize de sănătate publică.
Doar că pentru mulți români, simpla asociere dintre:
- simulare de pandemie;
- aplicații digitale;
- finanțare europeană;
- și prezența lui Raed Arafat
reactivează imediat amintirile controversate ale perioadei COVID.
România, singura țară unde exercițiul s-a făcut la nivel național
Potrivit comunicatului oficial, România este singura țară europeană în care proiectul PREPSHIELD a fost implementat la nivel național.
În alte state:
- exercițiile s-au desfășurat local sau regional;
- în România s-a mers pe o simulare extinsă la nivelul întregii țări.
Acest detaliu atrage inevitabil atenția într-un context în care societatea românească rămâne profund sensibilă la subiectele legate de pandemii, restricții și gestionarea situațiilor de urgență.
„Comunități vulnerabile” și aplicații mobile pentru crize sanitare
Un element central al exercițiului a fost utilizarea aplicației mobile PREPSHIELD, prin care participanții și reprezentanții grupurilor vulnerabile ofereau feedback autorităților.
Oficial, scopul platformei este:
- sprijinirea procesului decizional;
- îmbunătățirea coordonării;
- comunicarea rapidă în situații de criză.
Criticii unor astfel de proiecte spun însă că limbajul birocratic despre „instrumente digitale integrate” și „gestionarea populației vulnerabile” începe să semene tot mai mult cu infrastructura administrativă construită în timpul pandemiei COVID.
UE finanțează „pregătirea societății pentru crize”
Proiectul PREPSHIELD este coordonat de universități și instituții europene din:
- Italia;
- Germania;
- Franța;
- Norvegia;
- Elveția;
- Grecia;
- Țările de Jos.
Din partea României participă:
- Departamentul pentru Situații de Urgență;
- Crucea Roșie Română.
După COVID, orice simulare de pandemie produce suspiciuni
Deși autoritățile spun că este vorba despre un exercițiu standard de pregătire pentru situații de urgență, reacțiile publice apar aproape inevitabil.
După experiența pandemiei COVID:
- lockdown-uri;
- restricții;
- certificate;
- monitorizare digitală;
- măsuri de urgență;
orice proiect european care vorbește despre „gestionarea crizelor sanitare” și „instrumente digitale integrate” este privit cu suspiciune de o parte importantă a populației.
România digitală a situațiilor de urgență
DSU spune că România își reafirmă prin acest proiect angajamentul pentru dezvoltarea unor instrumente moderne și transparente de reacție în fața dezastrelor și crizelor sanitare.
Însă pentru criticii acestor inițiative, problema nu mai este tehnologia în sine, ci neîncrederea acumulată după anii de pandemie.
Astfel, chiar și un simplu exercițiu de simulare ajunge să fie privit politic și social prin prisma traumelor și controverselor din perioada COVID.
