Guvernul prelungește obligativitatea impusă producătorilor români de a încheia contracte directe pentru vânzarea de energie electrică Moldovei.
România va continua acest mecanism, dar este nevoie de o nouă OUG pentru că în Moldova nu este clar dacă mai există stare de urgență energetică, deși țara se confruntă în continuare cu riscul de a nu avea energie.
Istoric de prețuri preferențiale
În 2024, Republica Moldova a beneficiat de energie electrică vândută de producători români, cum ar fi Nuclearelectrica și Hidroelectrica, la prețuri cu mult sub nivelul pieței. Prețul mediu achiziționat de Chișinău a fost de circa 168 €/MWh pe OPCOM, însă de la Nuclearelectrica s-a cumpărat pentru doar 81,78 €/MWh, iar de la Hidroelectrica pentru 90,42 €/MWh
Discrepanța dintre piața internă și cea externă
Autoritățile moldovene au achiziționat în ianuarie 2025 energie la un preț mediu de 126,75 €/MWh, iar o parte din această energie (aproximativ 30%) a fost obținută prin centrale termice și pe OPCOM . Totuși, diferențele între prețurile interne și cele la export ridică semne de întrebare privind echitatea și sustenabilitatea acestor vânzări.
Ca atare, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de OUG prin care se prelungește de fapt obligația producătorilor români care au energie disponibilă să o vândă Republicii Moldova la prețul de 450 de lei/MWh, dacă statul vecin solicită. Asta deși Bucureștiul recunoaște că acest preț a ajuns, în unele situaații mai mare decât prețurile din piața spot de la noi, de unde ar putea cumpăra direct moldovenii energia, dar vorbesc despre faptul că “aceste contracte se bucură de stabilitatea executării”.
Iată singura prevedere in proiectul de OUG:
Articol unic. – Articolul VII1 din Ordonanța de urgență nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată 2 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 septembrie 2022, aprobată cu modificări prin Legea nr. 357/2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
”În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție propie, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale, în limita cantităţilor disponibile, altele decât cele vândute conform mecanismului de achiziţie prevăzut în anexa nr. 11 din Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu completări prin Legea nr. 357/2022, cu modificările și completările ulterioare, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnaţi de către Guvernul Republicii Moldova, în acest sens, la preţul de referinţă prevăzut în anexa nr. 2, la care se adaugă costul certificatelor de CO2, după caz. Energia electrică vândută în aceste condiţii acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.”
Critici la adresa negocierii: cine plătește cu adevărat?
Impact financiar negativ pentru consumatorii români
Românii suportă un preț mult mai mare la energie în comparație cu prima parte a 2025, când prețurile pe piața internă erau printre cele mai ridicate din UE, raportate la puterea de cumpărare . În aceste condiții, vânzările la prețuri preferențiale pentru Moldova echivalează cu o subvenționare indirectă, pe care consumatorii români o plătesc din facturi.
Cererea României la Comisia Europeană respinsă
Pentru a susține exporturile ieftine, România a solicitat scutirea energiei livrate Republicii Moldova de certificatele CO2, însă Comisia Europeană a refuzat această propunere, invocând riscul de a crea un precedent nedorit pentru politica ETS
Valul criticilor – uz politic și economic
Comentatori și surse politice critice arată că această strategie poate funcționa ca o formă velată de ajutor geopolitic, dar cu preț real resimțit de consumatorii casnici:
- Corporațiile energetice și companiile de stat românești pierd potențial gain,
- Consumatorii suportă factura prin prețuri interne majorate,
- Politic, mobilitatea politică e vulnerabilă la acuzații de favoritism economic.
Întrebări rămase deschise
- Cine pierde mai mult: statul român, prin venituri mai mici, sau consumatorii, prin facturi mai mari?
- Cât de sustenabilă este politica de subvenționare externă?
- De ce nu s–au luat în calcul soluții alternative, precum sprijinul din fonduri europene, pentru reducerea impactului asupra pieței interne?
Aceste întrebări se ridică în timp ce România continuă să livreze energie ieftin spre vecinătatea de est, pe fondul unei crize energetice regionale și a eforturilor Moldovei de a-și asigura securitatea energetică.
