Istoric de prețuri preferențiale
În 2024, Republica Moldova a beneficiat de energie electrică vândută de producători români, cum ar fi Nuclearelectrica și Hidroelectrica, la prețuri cu mult sub nivelul pieței. Prețul mediu achiziționat de Chișinău a fost de circa 168 €/MWh pe OPCOM, însă de la Nuclearelectrica s-a cumpărat pentru doar 81,78 €/MWh, iar de la Hidroelectrica pentru 90,42 €/MWh
Discrepanța dintre piața internă și cea externă
Autoritățile moldovene au achiziționat în ianuarie 2025 energie la un preț mediu de 126,75 €/MWh, iar o parte din această energie (aproximativ 30%) a fost obținută prin centrale termice și pe OPCOM . Totuși, diferențele între prețurile interne și cele la export ridică semne de întrebare privind echitatea și sustenabilitatea acestor vânzări.
Critici la adresa negocierii: cine plătește cu adevărat?
Impact financiar negativ pentru consumatorii români
Românii suportă un preț mult mai mare la energie în comparație cu prima parte a 2025, când prețurile pe piața internă erau printre cele mai ridicate din UE, raportate la puterea de cumpărare . În aceste condiții, vânzările la prețuri preferențiale pentru Moldova echivalează cu o subvenționare indirectă, pe care consumatorii români o plătesc din facturi.
Cererea României la Comisia Europeană respinsă
Pentru a susține exporturile ieftine, România a solicitat scutirea energiei livrate Republicii Moldova de certificatele CO2, însă Comisia Europeană a refuzat această propunere, invocând riscul de a crea un precedent nedorit pentru politica ETS
Valul criticilor – uz politic și economic
Comentatori și surse politice critice arată că această strategie poate funcționa ca o formă velată de ajutor geopolitic, dar cu preț real resimțit de consumatorii casnici:
- Corporațiile energetice și companiile de stat românești pierd potențial gain,
- Consumatorii suportă factura prin prețuri interne majorate,
- Politic, mobilitatea politică e vulnerabilă la acuzații de favoritism economic.
Întrebări rămase deschise
- Cine pierde mai mult: statul român, prin venituri mai mici, sau consumatorii, prin facturi mai mari?
- Cât de sustenabilă este politica de subvenționare externă?
- De ce nu s–au luat în calcul soluții alternative, precum sprijinul din fonduri europene, pentru reducerea impactului asupra pieței interne?
Aceste întrebări se ridică în timp ce România continuă să livreze energie ieftin spre vecinătatea de est, pe fondul unei crize energetice regionale și a eforturilor Moldovei de a-și asigura securitatea energetică.
