Economie

Petrișor Peiu, despre datoria publică a României: Acest grad înalt de îndatorare țin în primul rând de deficitul bugetar cronic

Prof. dr. Petrișor Peiu a vorbit despre gradul de îndatorare al statului român.

„Cauzele pentru care am ajuns la acest grad înalt de îndatorare țin în primul rând de deficitul bugetar cronic, care, cu excepția anului 2015, când a avut un minim, a fost tot timpul în apropierea țintei de 3% sau chiar peste 3%, începând cu 2019. Și atunci când era aproape de pragul acesta de 3%, dacă ne aducem bine aminte, el era ușor sub 3% din Produsul Intern Brut pentru că anumite plăți care ar fi trebuit făcute în ultimele luni ale anilor, mai ales în decembrie, nu se făceau. Și atunci, se obținea oarecum forțat un deficit pe cash de mai puțin de 3%, ceea ce – sigur, cel puțin aparent – salva situația, adică România nu intra în procedură de deficit excesiv, dar an de an se acumula această problemă.

Acesta este și principalul motiv pentru care agențiile de rating țin România de foarte mulți ani pe ultima treaptă înainte de categoria «junk» și, ca atare, costul împrumuturilor noastre, mai ales a celor pe termen lung, este foarte ridicat”, a declarat Petrișor Periu

„Eu aș vrea să atrag atenția că nu numai costul împrumuturilor pe termen lung, adică la 10 ani, este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, dar și la celelalte scadențe și, mai mult, există o diferență mică, neuzual de mică, între costurile obligațiunilor la termene mai mici și cele la termen de 10 ani.

Deci avem foarte multe probleme care s-au acumulat și principala chestiune care ne deosebește de majoritatea statelor din UE este că, în momentul în care economia a mers foarte bine – și mă refer la perioada de dinainte de 2019, mă refer la 2021 –, nu s-au făcut ajustările care se fac de obicei atunci când economia merge bine.

Astfel, deși ritmurile de creștere erau înalte – România are a doua cea mai rapidă rată de recuperare a decalajelor față de media Uniunii Europene, după Estonia –, deși s-au acumulat aceste efecte pozitive, aceste creșteri în cascadă în ritmuri ridicate, nefăcând niciun fel de ajustare a politicii fiscale, deficitele s-au acumulat, cheltuielile au explodat și vedem, zi de zi, tot felul de exemple de cheltuieli pe care cu greu ni le putem explica”, a mai declarat analistul financiar.

În aceste condiții, atunci când a venit criza pandemică, în martie 2020, România, ca toate celelalte state, a trebuit să se împrumute masiv pentru a putea să își finanțeze existența statului.

„Numai că se făcea deja acest împrumut masiv pe un fond foarte nesănătos și, mai mult, s-a împrumutat mai mult decât era nevoie. Pentru că noi am avut în 2020 un deficit bugetar de 100 de miliarde de lei și am avut împrumuturi noi de 127 de miliarde de lei, deci cu 5 miliarde de euro în plus, în afară de cele necesare pentru rostogolirea datoriei scadente.

Deci, ne-am împrumutat cu 5 miliarde de euro în plus, la un cost foarte ridicat și astăzi orice datorie rostogolim, o rostogolim la un cost aproape dublu față de cel la care a fost stabilit inițial, costul datoriei respective”, a explicat Petrișor Peiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button