Scandalul dintre Oana Gheorghiu și presa care a dezvăluit emailurile trimise către instituțiile statului escaladează.
După apariția documentelor privind discuțiile și contactele cu grupul german Schwarz, vicepremierul a ieșit public și a acuzat presa că duce „campanii de denigrare”, sugerând inclusiv că anumite publicații ar fi plătite politic.
Replica a venit după ce au fost publicate informații despre emailurile în care cabinetul vicepremierului întreba instituții-cheie ale statului dacă sunt interesate de produsele și serviciile gigantului german Schwarz Digits.
Gândul: Oana Gheorghiu a umflat cifrele despre Schwarz
Potrivit investigației publicate de Gândul, Oana Gheorghiu ar fi prezentat eronat dimensiunea grupului german în România.
Publicația susține că vicepremierul a vorbit despre „600.000 de angajați” ai grupului în România, în timp ce cifra reală ar fi de aproximativ 30.000-34.000 de persoane, incluzând:
- Kaufland;
- Lidl;
- Schwarz Digits;
- și noua achiziție La Cocoș.
Mai mult, articolul arată că divizia IT Schwarz Digits ar avea în România aproximativ 200 de angajați, nu dimensiunea sugerată public de oficialii guvernamentali.
„Coincidențele” care au ridicat suspiciuni
Investigația mai susține că după întâlnirile „exploratorii” dintre reprezentanții Schwarz și oficiali guvernamentali români, compania a anunțat extinderea operațiunilor IT din România și angajări suplimentare în zona de cloud și digitalizare.
Criticii spun că problema nu este existența unor discuții cu investitori străini, ci faptul că:
- acestea ar fi fost facilitate din interiorul Guvernului;
- în favoarea unei companii private;
- care a avut anterior legături financiare cu ONG-ul „Dăruiește Viață”.
Scandalul a devenit și mai mare după ce Ilie Bolojan a ieșit public să o apere pe Oana Gheorghiu, afirmând că nu consideră demersul „ilegal sau imoral”.
Presa acuzată că își face meseria
În reacția sa, Oana Gheorghiu a sugerat că anumite trusturi de presă ar fi folosite politic pentru a o ataca.
Gândul răspunde însă că a publicat documente și informații de interes public și că rolul presei este exact acela de a pune întrebări atunci când apar suspiciuni privind:
- influență politică;
- lobby;
- sau favorizarea unor grupuri private.
Scandalul care lovește imaginea Guvernului
Întregul episod lovește direct în discursul de „reformă” și „transparență” promovat de actuala putere.
Pentru mulți critici ai Guvernului, scandalul ridică o întrebare simplă:
unde se termină „dialogul instituțional” și unde începe lobby-ul făcut din interiorul statului pentru companii private?
