Președintele Nicușor Dan spune că nu vede „creșteri excepționale” la prețul benzinei în perioada următoare, chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu apasă deja asupra așteptărilor din piață. Mesajul venit din Finlanda, de la Summitul Arcticii, a fost unul de calm, dar și de prudență: efectul asupra prețurilor „nu poate fi predictibil”.
Cea mai clară linie trasată de șeful statului este însă alta: „nu se pune problema unui deficit de aprovizionare”. Cu alte cuvinte, autoritățile nu văd, deocamdată, riscul unei crize de carburant, chiar dacă tensiunile geopolitice pot împinge în sus costurile la pompă. Pentru consumatori, diferența dintre o scumpire moderată și o perturbare a livrărilor contează enorm. Pentru stat, miza este să nu lase impresia că piața scapă de sub control.
Declarația lui Nicușor Dan merge pe o linie de așteptare controlată: nu promite că prețurile vor rămâne înghețate, dar nici nu alimentează scenariile de penurie. Este o formulare prudentă, probabil calculată, într-un moment în care orice semnal improvizat ar putea amplifica nervozitatea publică.
Politic, mesajul încearcă să închidă spațiul speculațiilor și să transmită că instituțiile urmăresc situația. Dar tocmai această rezervă arată cât de fragilă rămâne discuția despre energie: cetățenii aud despre risc, statul vorbește despre monitorizare, iar între cele două rămâne o întrebare simplă — cât de mult poate absorbi România șocurile din afară fără să le plătească imediat la pompă?
În acest moment, răspunsul oficial este calmul. Miza reală este dacă acest calm va fi confirmat de piață sau dacă, la următoarea tensiune externă, prețul combustibilului va deveni din nou un test pentru credibilitatea guvernării.
