Președintele Nicușor Dan a semnat la Kiev Declarația celui de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, într-un gest care fixează fără echivoc poziția României în regiune. Documentul trasează liniile de cooperare în fața războiului declanșat de Rusia și a riscurilor de securitate care apasă asupra întregii zone.
Mesajul politic este limpede: „securitatea Ucrainei este și securitatea noastră”. Formula nu e doar diplomatică, ci și o delimitare strategică. Bucureștiul își asumă public ideea că apărarea Ucrainei nu mai poate fi tratată ca o temă externă, îndepărtată, ci ca o chestiune direct legată de propria securitate.
La Kiev, Nicușor Dan a mers pe linia liderilor din Europa de Sud-Est care încearcă să mențină presiunea diplomatică și să arate coeziune în fața războiului. Pentru România, miza este dublă: pe de o parte, consolidarea rolului de partener credibil pe flancul estic; pe de alta, evitarea izolării într-un moment în care fiecare ezitare se citește ca slăbiciune.
Semnarea declarației are și o greutate internă. Într-o discuție publică adesea fragmentată, în care tema Ucrainei produce reflexe politice diferite, Președinția își poziționează clar direcția: sprijin pentru cooperare regională, nu ambiguitate. Pentru un stat de frontieră, neutralitatea de fațadă nu mai oferă protecție, ci doar amână decizii incomode.
Rămâne de văzut cât de repede va coborî această linie diplomatică în măsuri concrete. Declarațiile comune contează, dar ele trebuie urmate de coerență în politică externă, apărare și relația cu partenerii din regiune. Altfel, gesturile ferme de la summit riscă să rămână doar semnale corecte, fără efect real.
La Kiev, România nu a făcut un simplu exercițiu de prezență. A ales să spună clar că frontiera de est nu începe și nu se termină la granița Ucrainei.
