Într-o postare pe facebook, Mihai Negoescu și Titi Stoica de la AUR Timiș , atrag atenția asupra unei probleme foarte importante :
Redăm mai jos postarea acestora :
„Intrăm direct în problemă: o imensă resursă de dezvoltare pentru Banat, de importanță strategică internațională, zace în uitare nefolosită de 62 de ani, din prostia „războiului rece“ între Dej şi Tito și indolența noastră, a tuturor.
Banatul să știe că are un deputat de AUR în Comisia pentru transporturi şi infrastructură.
Navigarea pe Canalul Bega a fost gândită în mod genial de Imperiul Austro-Ungar ca dublu proiect de combatere a inundațiilor, asanare a mlaștinii pentru a o transforma în roditoarea Câmpie de Vest și în același timp rolul de canal de transport mărfuri și persoane – un fel de autostradă pe apă – din nucleul de dezvoltare economică astfel creat adică din Timișoara, spre Budapesta, Viena și tot Globul.
Invităm toți profesioniștii, pasionații de istorie, specialiștii în ape și navigație, asociațiile pentru sprijinirea ecologiei și toate instituțiile din administrația locală, indiferent de apartenența politică, să ia parte la acest proiect – lăsați comentariu dacă doriți să fiți adăgat/ă. Mai jos propunem liniile directoare ale strategiei.
STAREA TEHNICĂ
Pentru a se putea naviga pe Bega, canalul trebuie să fie dragat pe porțiunea Sânmihaiu Român – Serbia. Dragarea realizată în Timișoara prin proiect separat sperăm că a fost executată corespunzător. De asemenea, vom urmări atent recepția la lucrările care se excută la ecluza Sânmihaiu Român precum și modul în care a fost gândită și inclusă dragarea între Sânmihai și Serbia și repunerea în funcțiune a unei alte ecluze, cea de la Uivar aflată în aval și care are unele componente nefolosite de 50 de ani.
Pentru supravegherea din mediul civil a proiectului „Reabilitarea infrastructurii Canalului navigabil Bega” cu o valoare de 13.877.987 euro (TVA inclus), din care 85% reprezintă finanțare UE, sumă alocată României și Serbiei, prin Programul IPA am constituit o echipă de profesioniști, deschisă. Partenerii semnatari în proiectul internațional sunt: Administrația Bazinală de Apă Banat (lider proiect -România), Consiliul Județean Timiş și, din Serbia, Secretariatul Provincial pentru Cooperare Interregională și VDP Vode Vojvodine. Suntem în curs de a lua legătura cu frații noștri din Serbia pentru a ne ajuta să rezolvăm și cu punctul de trecere a frontierei, astfel încât treaba să se și realizeze nu doar să rămână pe hârtie.
Prin consultarea Căpităniei Timișoara vom afla și detaliile tehnice amănunțite: lucrări necesare la maluri, tipul de întăriri cu piatră, problema înălțimii podului Michelangelo (se putea înălța cîțiva cm la momentul reabilitării infrastucturii rutiere Michelangelo, dar nu s-a realizat deși caracteristicile constructive ale podului o permiteau), specificațiile tehnice ale porturilor și infrastructura minimă necesară pentru a întreține o flotă comercială în Portul Timișoara. Larga experiență de navigație în apele internaționale a profesioniștilor din Timiș ne va pune în evidență exact ce trebui să facem.
Am format și o echipă pentru a informa modern, în timp real și mod deschis cetățenii, în mediul online. Pregătim instalarea unui sistem simplu de sonar integrat wifi cu o dronă profesională autorizată, astfel încât modelul 3D al malurilor să se poată realiza deodată cu imaginile structurii subacvatice, înainte și după execuția dragării din bani publici. Scopul este ca toate lucrările să poată fi urmărite și încurajate de public apoi răspândite în toată lumea, în mai multe limbi de circulație internațională.
TRANSPORT DE MĂRFURI PE BEGAPrioritar este ca cel puțin Primăria Timișoara și Primăria Sînmihaiu Român să-și definitiveze un punct de vedere cu privire la locațiile porturilor comerciale (și turistice), fiindca dorim să abordăm constructiv problema și să tratăm ca pe un noroc faptul că nu avem PUG finalizat nici acum în cele două localități, fapt care ne oferă astăzi ȘANSA UNICĂ să ne deșteptăm și să includem CORECT și canalul Bega pe ultima sută de metri în PUG-uri moderne, de orașe din Europa anului 2021.
Amplasarea porturilor vis-a-vis de accesurile la infrastructură (în special rutieră și trenuri de marfă) este decisivă. Trebuie gândită dinainte poziția porturilor comerciale și a silozurilor de cereale față de Centura Sud (aflată în execuție), platforma industrială Solventul și viitoarea autostradă Serbia-Timișoara a cărui studiu de fezabilitate se află în desfășurare și care va constitui un proiect separat al nostru.
Nivelurile pe care trebuie să le depășim într-o primă fază pentru parametrii de control trebuie să fie minim cele din ultimii ani de funcționare, cu trei sferturi de secol în urmă, și anume:- 250.000 tone/an încărcate, 125.000 tone/an descărcate (medie maximă înregistrată în 1937-1938)- Minim 600 de ambarcațiuni comerciale (563 în 1917) și reînființarea Oficiul de port din zona Otelec-UivarTRANSPORTUL DE PERSOANE PE BEGA, TURISM ȘI ECOLOGIEPentru transportul de persoane pe canalul Bega, deși în 1944 acesta avea o cifră record de 500.000 persoane (din care multe mergeau cu bilet direct la New York pe traseul Dunăre-Rin), datorită vitezei reduse comparativ cu transportul auto și aerian, cererea va fi exclusiv turistică, pentru excursie, loazir, petrecere a timpului liber.
Puține orașe sau comune de pe mapamond au nevoie de ajutor pentru a înțelege cu câtă sfințenie trebuie să prețuiasă apa care curge prin inima localității. Avem șansa unică de a crea un model european de integrare a cetățenilor prin activități sportive, turistice și culturale în arealurile ecologice unice din bazinui Begăi.Proiectul pistei de biciclete, executat și oprit la jumătate ca atingere a utilității maxime pe care ar fi putut-o genera, trebuie finalizat. Infrastructura de acces la debarcadere și pontoane, amplasarea strategică a acestora și a porturilor turistice va permite dezvoltarea corectă a unei categorii de activități turistice unice într-o Timișoară lipsită de aer, închisă de un an în casă și fără variante prea multe de petrecere a timpului liber. Concret, pentru realizarea unui sistem logistic de parcări, popasuri și dotări pentru utilizatorii de biciclete/role precum și pentru grupurile de turiști care vor face excursii tematice organizate din Timișoara, am demarat constituirea unui grup al antreprenorilor care au investit deja în plaje artificiale, terase, restaurante și PUZ-uri în care se combină locuirea cu integrarea în natură și activități recreative, toate situate de-a lungul canalului Bega și care funcționează de ani de zile cu frâna trasă, în speranța că navigarea se va relua. Pe partea sportivă, chemăm toate asociațiile sportive și cluburile de caiac (și sporturi pe apă pretabile) să gândim tehnic elementele necesare organizării unei competiții internaționale pentru a ajuta turistic Timișoara cu ocazia Capitalei culturale europene și nu mai târziu.
Mihai Negoescu, bănățeanTiti Stoica, bănățean”
