Politică

Muraru îi ridică ode locatarului de la Cotroceni: „Ancoră”. „Sobru, poliglot, direct”. „Solitar convingător”. „Are un avantaj apreciabil pentru NATO”

Într-un articol apărut acum câteva zile pe site-ul televiziunii Digi 24, președintele României e prezentat drept favorit la câștigarea poziției de secretar general al NATO, Klaus Iohannis având „un avantaj apreciabil în competiția care a început deja”. 

„Nu mai este un secret pentru nimeni că numele președintelui Klaus Iohannis este luat în discuție la modul cel mai serios și la nivelurile cele mai înalte, de la Washington și Bruxelles, pentru a prelua funcția de secretar general al NATO”, își începe deputatul PNL Alexandru Muraru articolul de pe digi24.ro.  Ca și alți invitați, Muraru este contributor/rubricant pe site-ul televiziunii Digi 24.

Conform regulilor presei, contributorii nu exprimă poziția redacției care îi găzduiește, ci contribuie la diversitatea punctelor de vedere, prin propria expertiză.  Alexandru Muraru, 40 de ani, este profesor asociat de științe politice, deputat PNL, consilier onorific al premierului României. Fratele său, Andrei Muraru, este ambasadorul României în SUA. Deputatul PNL Alexandru Muraru „Un solitar convingător” În articolul său, Muraru îl descrie pe Klaus Iohannis drept un candidat-cheie la poziția din fruntea NATO, candidatura fiind sprijinită de „o seriozitate apreciabilă privind valorile democratice și politicile de securitate manifestate de președintele României, de ținuta înaltă cu care Klaus Iohannis a obișnuit cancelariile occidentale în decursul timpului”. 

Muraru îl vede pe Klaus Iohannis ca pe posesorul unui „europenism imanent”. 

„Fără derapaje sau excese, cu o alură de politician din statele nordice, sobru, convingător prin stilul de excesivă precauție, poliglot, direct, limbajul lipsit de elan confesiv, și tipare (din care punctualitatea aproape maniacală), a fixat în politica locală standarde de politică externă doar mimate uneori pe scena politică locală”, scrie autorul.

S-a ferit mereu de găști, s-a distanțat de figuri excentrice sau conflictuale, nu are pe nimeni în spate care să-l fi introdus în politică, inventat sau dirijat. A fost de la început un solitar convingător. Alexandru Muraru, despre Klaus Iohannis: „Un politician de largă respirație” Muraru trece în revistă cariera lui Iohannis. „Parcursul său profesional – profesor, șef al învățământului local, apoi primar al unui oraș pe care l-a schimbat la față pentru totdeauna reoccidentalizându-l, șef de partid, candidat la președinție – a conturat câteva constante”. 

E invocată și dubla alegere a lui Klaus Iohannis ca președinte al României: „În congruență cu spiritul alonjei din politica externă a statelor din vechiul Occident, alegerea sa ca politician local – cu scoruri uluitoare încă de la primul mandat – și apoi ca președinte care și-a surclasat candidatul cu aproape un milion de voturi în 2014 și apoi – cu toate neîmplinirile unui mandat obsedant – cu și mai multe voturi în 2019 a arătat un adevăr greu de contestat: întâlnirea între un politician de largă respirație cu noile generații de români aflați la început de mileniu în timpul nou european”.

„Onest, vizionar”

În a doua parte a portretului lui Klaus Iohannis, autorul arată cum a devenit acesta un favorit al cursei pentru șefia NATO. 

„În ciuda unor conjuncturi politice, geopolitice de multe ori nefavorabile, sentențiozitatea l-a scos ușor în evidență în lumea vestică și americană. Tipul nostru de percepție asupra a «ceea ce trebuie» e de multe ori complet nepotrivit cu ceea ce cer vesticii de la asemenea poziții de răspundere, cum e șefia NATO”, spune politicianul PNL. Iohannis a rămas același ca acum 10 sau 15 ani: loial valorilor democratice, onest, vizionar, care a refuzat mereu să depășească linia pe care etica sa religioasă și morala, dar mai ales legea i-o trasaseră.

Alexandru Muraru, despre Klaus Iohannis : „Ancora care a salvat justiția”

„Cine l-a cunoscut și înțeles de la început nu a fost nici mirat, dezamăgit, nici surprins. Credibilitatea sa și dorința de a face bine nu au reprezentat niciodată îndoieli pentru liderii occidentali, și asta este esențial. Greșelile politice inerente nu sunt contabilizate la Washington pentru că acestea nu fac parte din logica unei asemenea poziții de top”, continuă autorul.  „Iohannis a fost ancora instituțională în ochii partenerilor occidentali care a salvat justiția, statul de drept”.

Doar Iohannis, nicio echipă La observația că președinții țărilor nu ajung secretari generali NATO, Alexandru Muraru contraargumentează: „Din cei 13 secretari generali, cât a avut Alianța până acum, chiar dacă niciunul nu a fost șef de stat, un lucru este esențial aici de subliniat. De 12 ori (cu excepția lui Manlio Brosio, italian), aceștia au venit din state cu monarhii constituționale, ceea ce înseamnă că funcția de prim-ministru era asimilată cu cea a unui fost șef de stat”. 

Dimpotrivă, Muraru crede că Iohannis are un plus în candidatura NATO pentru că  „o personalitate din Europa de Est va fi cheia balanței de leadership dintre SUA și vechea Europă”. 

Autorul articolului crede că Iohannis are „un avantaj” în cursa pentru NATO: „Este o perspectivă foarte, foarte bună și avem motive solide să fim optimiști. Susținerea de care se bucură la Washington și Bruxelles este deja de natură să creeze în aceste luni un avantaj apreciabil în competiția care a început deja”. În articolul lui Alexandru Muraru nu este invocată nicio echipă, niciun nume, niciun alt efort de partid sau instituțional care să-l fi ajutat pe Klaus Iohannis pe parcursul unei cariere pe care autorul o rezumă, la final, drept un parcurs care ne confirmă că, în calitate de români, „putem face performanță pe funcții înalte”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button