Mormântul lui Vlad Țepeș- de ce trebuie să excludem Mănăstirea Snagov
Distribuți acest articol

În lipsa oricărui izvor documentar, citând doar o așa-numită ”tradiție”, și aceasta datând din secolul al XIX-lea, istoricii români care s-au aplecat asupra acestei probleme au plasat, fără excepție, mormântul lui Vlad Țepeș la Mănăstirea Snagov. Unul dintre puținele argumente din acest punct de vedere este dat de Letopisețul Cantacuzinesc unde se menționează că Vlad Țepeș ”au făcut sfânta mănăstire ot Snagov”.

Cu toate acestea, după anul 1855, eruditul scriitor Alexandru Odobescu observă că Vlad Țepeș nu era ctitor al acestei mănăstiri citând mărturii ale existenței lăcașului mult dinaintea acestuia. Pe cale arheologică s-a constatat încă din anul 1933 existența unei prime biserici a mănăstirii de pe insula Snagov datând din vremea lui Vladislav I (Vlaicu, 1364-1370).

Nu există nici un fel de documente referitoare la mănăstirea Snagov tocmai de la Vlad Țepeș iar afirmația că ar fi completat mănăstirea cu clădiri (invocându-se un ”așezământ” din 28 octombrie 1464) nu se justifică, fiind în fapt o întărire de proprietate pentru Mănăstirea Snagov a lui radu cel Frumos.

Prima biserică a Mănăstirii Snagov (despre care se spune că ar fi adăpostit mormântul lui Vlad Țepeș) a fost dărâmată de Neagoe Basarab (1512-1521) și rezidită apoi din temelie. Nici bisericuța ridicată de Vladislav al II-lea la 1453 nu putea adăposti mormântul rivalului său- Vlad Țepeș. O a doua bisericuță a fost finalizată în anul 1588 și iese astfel din discuție. Ambele au fost demolate înainte de anul 1844.

Nici Paul de Alep (a vizitat mănăstirea în anul 1657) nu-l menționează deloc pe Vlad Țepeș, atribuind biserica ultimului mare ctitor- Mircea Ciobanul și fiilor săi Petru cel Tânăr și Radu, adăugându-l și pe Matei Basarab.

De-a lungul timpului au existat mai multe încercări nesusținute de dovezi palpabile care să-l lege într-un fel sau altul pe Vlad Țepeș de Mănăstirea Snagov. În egală măsură, nici unul dintre mormintele din cadrul bisericii nu a putut fi dovedit că ar aparține lui Vlad Țepeș (fie datorită faptului că erau încadrate ca aparținând actualei biserici, construită mai târziu- sec. XVI- sau cei înhumați aveau scheletul integral- se cunoaște faptul că Vlad Țepeș a fost îngropat fără cap care a fost pus în miere și trimis la Constantinopol). În mormântul cel mai presupus a aparține domnitorului au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice din anul 1933 numai oseminte de animale.

Se pune întrebarea, dacă Vlad Țepeș ar fi fost înmormîntat în prima biserică (cea din secolul XIV),

 » Citește întreg articolul în magazinul istoric 1859.EU


Distribuți acest articol