Mai multe organizații, printre care Freedom House, Grupul pentru Dialog Social și Societatea Timișoara, comdamnă în termeni duri modificarea legislativă care incriminează discriminarea pe bază de apartenență politică. ONG-urile sunt de părere că o asemenea lege „ne apropie de dictatura lui Putin”.
Legea care modifică art. 369 din Codul Penal, incriminând explicit și discriminarea pe bază de apartenență politică, a fost adoptată la propunerea Ministerului Justiției, condus la acea vreme de Stelian Ion (USR). Forma finală a textului de lege se datorează unui amendament propus tot de Ministerul Justiției, în dezbaterile din Parlament, printr-un secretar de stat al USR.
Comunicatul ONG-urilor:
Constatăm cu îngrijorare că, într-o perioadă de criză profundă la nivel mondial, în care întreaga lume privește cu spaimă spre acest nou asalt al dictaturii asupra lumii libere, în loc să întărească sistemul democratic, politicienii noștri emit legi care pun din nou în pericol înseși fundamentele unei societăți libere și democratice în România.
Sub pretextul implementării unei decizii-cadru europene în legislația națională, prin recentul proiect de lege votat în Camera Deputaților, decizională în acest caz, politicienii români nu fac decât să incrimineze delictul de opinie.
Amendamentul privind pedepsirea discriminării pe criterii de apartenență politică, care vine să modifice articolul de lege din Codul penal, redeschide o Cutie a Pandorei, dând cale liberă unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune.
Decizia cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei face referire foarte clară la xenofobie si rasism, iar categoriile de persoane sunt precis enumerate, fiind definite pe criterii de „rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic.
În noiembrie 2021, Senatul României a adăugat, pe lângă cele preluate din decizia JAI, noi criterii: opinia sau apartenenţa politică, averea, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA. Camera Deputatilor, camera decizională, a votat forma Senatului iar legea urmează să fie trimisă la Președinție. Legea va trebui să aștepte o decizie a Curții Constituționale, dacă aceasta va fi atacată înainte de promulgare.
Politicienii nu sunt și nu pot fi asimilați drept o prezumtivă categorie discriminată.
În consecință, cerem aplicarea și implementarea corectă a Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului Europei în Codul penal, în spiritul ei, și anume cu privire la incitarea la ură și violență împotriva grupurilor discriminate așa cum sunt identificate, și nicidecum pe criteriul apartenenței la un partid politic. În felul în care e formulat acum, articolul de lege deturnează de fapt sensul și spiritul deciziei cadru europene de combatare a antisemitismului si rasismului și oferă o armă politicienilor, ce poate fi îndreptată oricând, și foarte ușor, împotriva dreptului la libera exprimare și a libertății presei.
Prin urmare, considerăm imperios necesară găsirea unei soluții legislative de anulare de îndată a efectelor nefaste pe care forma actuală a proiectului de lege le poate produce.
Cu o Justiție deja șubrezită, România nu își poate permite să intimideze și să descurajeze jurnalismul critic, punând în mâinile reprezentanților clasei politice încă un instrument de control, prin lege, al presei și de reprimare a oricărei opinii critice la adresa sa.
Semnatari: Fundația Freedom House România, Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România, Societatea Timișoara, Asociația Ziariștilor Independenți România AZIR/AEJ – Secția Română a Asociației Europene a Jurnaliștilor, Progress Foundation, Grupul pentru Dialog Social, Geeks for Democracy.
CONTEXT
Faptul că legea se datorează unor demersuri ale USR este explicat pe Facebook de senatoarea USR Simiona Spătau, președintă a Comisiei Constituționale din Senat, cea care și-a asumat amendamentul MJ care a introdus forma finală a legii.
„- acest proiect a fost inițiat de Ministerul Justiției ca urmare a obligației Romaniei de a transpune art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAl a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal
-înainte de acest proiect de modificare, art 369 Cod Penal prevedea:
” Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”
– Ministerul Justiției, coordonat la acel moment de colegul meu Stelian Ion, a trimis in Parlament următoarea formă:
” Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenta, ura sau discriminare impotriva unei categorii de persoane sau impotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumita categorie de persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.” (https://senat.ro/legis/PDF/2021/21L033FG.PDF)
– în dezbaterile din comisia juridică de la Senat, a participat din partea MJ dl. secretar de stat Ursuța Mircea (https://senat.ro/legis/PDF/2021/21L033CR.PDF) care a adus următoarea propunere de amendament pentru a exista un consens al Coaliției de la acel moment:
” Art.369.- Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HJV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de 6 luni la 3 ani sau cu amendă.””
– Amendamentele propuse de ministere, la propriile proiecte, ca urmare a avizelor sau dezbaterilor din comisiile din Parlament, trebuie asumate de parlamentari pentru a putea ajunge la vot; așa se explică, tehnic, asumarea acestui amendament de mine”, scrie senatoarea.
