Acordul dintre România și Ucraina privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, ținut la secret de Guvern, a apărut, subit, direct în Monitorul Oficial din 1 martie. Aflăm, astfel, că acordul era semnat deja din 18 noiembrie 2022 și că lucrările de dragare a canalului Bîstroe nu puteau începe fără permisiunea țării noastre. Mai mult, prevederile acordului sunt flagrant în favoarea Kievului.
După ce l-a secretizat timp de patru luni, Guvernul a publicat pe 1 martie în Monitorul Oficial acordul cu Ucraina, privind punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier.
Acordul a fost semnat de ambele părți încă din 18 noiembrie 2022, ceea ce înseamnă că ucrainenii nu puteau începe lucrări la canalul Bîstroe fără aprobarea României. O simplă lectură a acestui acord nu este de ajuns, prevederile fiind atât de întortocheate, evazive și neclare, încât sunt greu de descifrat.
În mod dubios, la doar o zi după apariția în Monitorul Oficial a acordului, ambasadorul Ucrainei la București a ieșit public să anunțe consultări tehnice cu specialiștii români despre canalul Bîstroe.
”Au fost o serie de paşi care s-au făcut de ambele părţi în legătură cu activităţile desfăşurate de Ucraina pentru a menţine calea navigabilă. Am stabilit o comunicare oficială între cele două ministere de Externe. Au fost schimburi de informaţii referitoare la caracterul lucrărilor pe care le-am făcut. Am primit o cerere pentru a măsura lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat, iar această cerere este în lucru. Între timp, este necesar să avem consultări tehnice la nivel de specialişti cu privire la lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat”, a declarat Ihor Prokopchuk, ambasadorul Ucrainei la București.
Ce înseamnă aceste afirmații? Că autoritățile române au aprobat lucrările făcute de Ucraina la canalul Bîstroe.
Oficialitățile române s-au lăudat cu includerea în acordul cu Ucraina a unor prevederi referitoare la Delta Dunării. Și, într-adevăr, domeniul de aplicare a acordului include toate activitățile care necesită o evaluare a impactului asupra mediului sau o încadrare în conformitate cu legislația națională a Părților, pentru a stabili dacă sunt susceptibile să producă un impact transfrontalier negativ semnificativ.
Pe de altă parte, la capitolul Domeniul de aplicare, s-a introdus și o excepție, în cazul în care partea de origine poate în mod rezonabil exclude un impact transfrontalier negativ semnificativ pe teritoriul statului părții afectate.
”Partea de origine poate solicita părții afectate informații referitoare la mediul potențial afectat aflat sub jurisdicția părții afectate, în cazul în care aceste informații sunt necesare pentru elaborarea documentației de evaluare a impactului asupra mediului. În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea solicitării, autoritatea competentă a părții afectate furnizează autorității competente a părții de origine informațiile care pot fi obținute în mod rezonabil referitoare la mediul potențial afectat aflat sub jurisdicția părții afectate”, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.
Acordul prevede că evaluarea impactului asupra mediului făcută de ucraineni, în cazul canalului Bîstroe, ar fi trebuit analizată de autoritățile române și publicată, în vederea dezbaterilor publice.
Acest lucru nu s-a întâmplat, bineînțeles. Potrivit documentului semnat de România și Ucraina, la primirea documentației de evaluare a impactului asupra mediului, partea afectată trebuie să-și exprime, fără întârziere, disponibilitatea de a începe consultări.
Consultările se vor referi la posibilele alternative la activitatea propusă, inclusiv alternativa renunțării la activitate și posibilele măsuri pentru atenuarea impactului transfrontalier negativ semnificativ și monitorizarea efectelor acestor măsuri.
Totodată, autoritățile competente ale părților pot conveni să invite la consultări experți și reprezentanți ai publicului.
