De la 7,8% la aproape 10% într-o lună
Inflația din România a accelerat violent în august 2025, ajungând la aproape 10%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Este cea mai mare rată din Uniunea Europeană și un semnal clar al efectelor directe ale Pachetului I de măsuri fiscale adoptat de guvernul Bolojan.
Luna trecută, rata anuală a inflației era de 7,8%, ceea ce înseamnă că într-o singură lună avansul prețurilor a sărit cu peste două puncte procentuale – o creștere de aproape 50% față de ritmul anterior.
Măsurile fiscale care au împins prețurile în sus
De la 1 august, guvernul a majorat TVA-ul standard de la 19% la 21%, în timp ce o parte din cotele reduse au fost, de asemenea, urcate la nivelul standard.
Alături de această schimbare fiscală, românii au simțit imediat și efectul revocării plafonului la energie electrică:
- de la 0,67 lei/kWh (tarif plafonat) s-a ajuns la facturi cu 1,5 – 1,7 lei/kWh, o dublare peste noapte.
- accizele și taxele suplimentare la carburanți, tutun și alcool au adăugat presiune în lanț asupra prețurilor.
Rezultatul: fiecare bon de supermarket, fiecare factură de utilități și fiecare serviciu cumpărat s-a scumpit rapid.
Ținta BNR – un vis tot mai îndepărtat
Banca Națională a României are o țintă de inflație de 2,5% ±1pp, însă cifrele actuale arată un eșec categoric. Cu cât inflația urcă, cu atât leul se devalorizează, iar veniturile românilor se topesc.
La începutul anului, atât BNR, cât și Comisia Europeană estimau pentru România o inflație medie de 5-6% în 2025. Astăzi, estimările sunt depășite masiv, iar analiștii internaționali revizuiesc prognozele în sus.
Uniunea Europeană anticipa pentru întreg anul 2025 o inflație medie de 5,1%, în timp ce România deja aproape a dublat acest nivel.
Impactul asupra românilor
- Salariile reale scad, chiar dacă sumele brute cresc pe hârtie. Puterea de cumpărare se erodează constant.
- Pensionarii pierd cel mai mult, întrucât indexările nu acoperă ritmul scumpirilor.
- Părinții aflați în concediu de creștere sau cei cu venituri fixe sunt loviți direct: o familie poate pierde mii de lei anual doar din scumpirea alimentelor și utilităților.
- Investițiile private sunt puse pe pauză: costurile mai mari și instabilitatea fiscală reduc apetitul companiilor.
Prognoze: 2026, un orizont optimist
BNR mai speră într-o revenire treptată spre ținta de 3% abia în 2026, însă doar „în scenariul optimist”, dacă nu intervin alte șocuri externe sau noi creșteri de taxe.
Analiștii avertizează însă că deciziile guvernului Bolojan – taxe mai mari, tăierea investițiilor, liberalizarea unor piețe – vor continua să pună presiune pe prețuri cel puțin până la finalul lui 2025.
România, campioană la inflație în UE
În timp ce alte state europene reușesc să tempereze presiunile inflaționiste, România marchează recorduri negative. Guvernul Bolojan se laudă cu „reforme și responsabilitate fiscală”, dar cifrele arată altceva: românii plătesc nota scumpirilor, iar economia se îndreaptă spre stagnare.
