Dragoș Anastasiu explică românilor de ce austeritatea „era normală”: consumul scade, dar „nu e criză”
Dragoș Anastasiu, rămas în memoria publică după celebra formulă despre „șpaga de supraviețuire”, revine acum cu un nou mesaj pentru români: austeritatea era inevitabilă, scăderea consumului este „normală”, iar populația trebuie să accepte perioada de contracție economică.
Fostul vicepremier al Guvernului Ilie Bolojan susține că românii dramatizează prea mult situația economică și că România nu se află într-o criză, ci doar într-o „contracție economică”.
Cu alte cuvinte:
- prețurile cresc;
- consumul scade;
- firmele îngheață investițiile;
- oamenii cumpără mai puțin;
dar ni se spune că „nu e niciun dezastru”.
„Am trăit peste puterile noastre”
Mesajul transmis de Dragoș Anastasiu merge în aceeași direcție promovată în ultimele luni de actuala putere:
românii ar fi consumat prea mult, salariile și pensiile ar fi crescut excesiv, iar acum trebuie acceptată „corecția”.
Fostul vicepremier spune că:
- scăderea consumului era previzibilă;
- mediul de afaceri este prudent;
- iar austeritatea era necesară pentru reducerea dezechilibrelor bugetare.
Practic, după ani întregi în care politicienii au promis:
- creșteri,
- prosperitate,
- salarii mai mari,
- și „cea mai mare creștere economică din Europa”,
aceiași oameni explică acum că românii trebuie să se obișnuiască cu mai puțin.
„Nu e criză”. Doar că românii simt altceva
În timp ce oficialii vorbesc despre „contracție controlabilă”, oamenii văd:
- facturi mai mari;
- mâncare mai scumpă;
- rate mai greu de plătit;
- și consum redus aproape peste tot.
Pentru mulți români, diferența dintre „criză” și „contracție” există doar în declarațiile televizate.
Realitatea de zi cu zi înseamnă:
- bani mai puțini;
- scumpiri constante;
- și nesiguranță economică.
Bruxelles-ul a cerut măsuri dure
Dragoș Anastasiu a confirmat indirect și ceea ce Guvernul evită să spună prea clar:
Comisia Europeană a pus presiune masivă asupra României pentru măsuri fiscale și austeritate.
Fostul vicepremier a povestit că oficialii europeni ar fi transmis direct:
„Mai vreți fonduri europene? Atunci faceți reforme reale”.
Potrivit acestuia, Bruxelles-ul nu mai avea încredere în promisiunile făcute de București după ani întregi de deficite și angajamente nerespectate.
Românii trebuie să suporte „corecția”
Mesajul clasei politice devine tot mai clar:
- urmează ani de ajustări;
- consumul trebuie redus;
- iar populația trebuie să accepte austeritatea ca pe ceva „normal”.
În tot acest timp, românii observă însă că:
- sinecurile rămân;
- aparatul de stat continuă să fie uriaș;
- iar povara principală cade tot pe populație și firmele private.
Criticii actualei puteri spun că discursul despre „responsabilitate” și „corecție economică” este folosit pentru a justifica:
- taxe mai mari;
- reducerea nivelului de trai;
- și transferul costurilor crizei către cetățeni.
