OpiniiPolitică

Director al Royal United Services Institute, despre discursul lui Viktor Orban de la Băile Tușnad: Puține guverne ar permite așa ceva

Jonathan Eyal, director asociat al Royal United Services Institute for Defence and Security Studies, afirmă că puține guverne ar permite unui șef de stat străin să susțină un asemenea discurs precum cel ținut de premierul ungar Viktor Orban la Băile Tușnad săptămâna trecută.

Într-o serie de postări făcute pe pagina sa de Twitter, Eyal afirmă că Viktor Orban „merge în fiecare an în România să țină discursuri naționaliste menite să agite minoritatea etnică maghiară locală. Puține guverne ar permite un asemenea apel deschis la iredentism dar românii au tolerat asta”.

Eyal, care s-a născut în România dar a trăit majoritatea vieții sale în Marea Britanie, afirmă că discursul de anul acesta al premierului ungar a fost „mai dezaxat decât de obicei”.

Analistul trece apoi în revistă o serie de afirmații făcute de Viktor Orban la Băile Tușnad:

  • el a susținut că ceea ce se întâmplă în Ucraina „nu este războiul nostru”. A repetat propaganda lui Putin că Occidentul este de vină pentru război fiindcă nu a acceptat „garanțiile clare de securitate” cerute de Rusia (n.r. printre acestea se număra retragerea trupelor NATO din Europa de Est);
  • „rușii vorbesc o limbă atât de veche dar asta nu înseamnă că ceea ce spun nu are sens”;
  • Viktor Orban a respins hotărârea ucrainenilor de a continua să lupte, afirmând că este o strategie perdantă și comparând-o cu a sta într-o mașină cu toate roțile sparte. „Ucrainenii nu vor câștiga niciodată un război cu sprijinul anglo-saxonilor”, a spus el.

Viktor Orban a respins pozițiile aliaților din grupul de la Visegrad

„Dar dacă credeți că toate aceste lucruri sunt revoltătoare, pregătiți-vă pentru apogeul discursului său”, notează Jonathan Eyal:

  • potrivit lui Orban, guvernele occidentale au încercat să rupă alianța V4 (n.r. grupul de la Visegrad) „de ani de zile” și profită acum de oportunitatea oferită de războiul din Ucraina pentru a realiza acest lucru;
  • divergențele politice actuale din grupul de la Visegrad sunt „o problemă de suflet fiindcă, din punctul de vedere al maghiarilor, războiul este un conflict între două popoare slave”;
  • Orban a respins apoi pozițiile Cehiei și Slovaciei despre care a spus că „sunt acum cu post-occidentalii”, comparând guvernele de la Praga și Bratislava cu „o persoană care își leagă calul de un grajd în flăcări”;

Analistul britanic notează de asemenea că Viktor Orban și-a repetat „deja faimoasele teorii” legate de „puritatea rasială” a maghiarilor și privind „pericolul” reprezentat de George Soros și Bruxelles pentru Ungaria:

  • „György Soros și forțele de la Bruxelles încă vor să ne forțeze să acceptăm imigrația”

„Desigur, doar Orban poate dejuca aceste comploturi ticăloase”, notează Eyal cu privire la discursul lui Viktor Orban despre care spune că a fost axat pe „declinul terminal al Occidentului”.

Eyal conchide prin a afirma că „ascultând aceste baliverne, n-ai cum să nu te întrebi dacă locul actualului guvern ungar este cu adevărat în UE și NATO sau dacă valorile pe care afirmăm că se bazează cele două instituții cheie au vreun sens cât timp Ungaria este membră”.

FOTO: Niklas Hallen / AFP / Profimedia Images

Cine este Jonathan Eyal

Dr. Eyal este director asociat pentru cercetări asupra parteneriatelor strategice și director internațional al Royal United Services Institute, cel mai vechi think-tank de securitate și apărare din lume.

El a studiat la Oxford și alte universități din Londra, pregătirea sa inițială fiind în drept internațional și relații internaționale. El și-a obținut doctoratul la Universitatea Oxford în 1987 cu o lucrare despre relațiile etnice din Europa de Est după încheierea Primului Război Mondial.

Eyal s-a alăturat Royal United Services Institute după ce a predat la Universitatea Oxford timp de 3 ani.

Fluent în engleză, franceză, română, italiană, germană și maghiară, el scrie frecvent analize despre Europa de Est pentru cele mai cunoscute ziare din Marea Britanie precum The Guardian, The Independent sau The Times.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button