Dan Andronic lansează acuzații explozive: aproape 200 de milioane de euro către Digi din programul SAFE?

Jurnalistul ridică semne de întrebare despre relația dintre bani publici și presa favorabilă puterii

Jurnalistul Dan Andronic susține că una dintre cele mai controversate finanțări din ultimii ani ar putea avea legătură cu programul SAFE și cu grupul Digi, despre care afirmă că este perceput drept apropiat de fostul premier Ilie Bolojan.

Potrivit lui Andronic, aproape 200 de milioane de euro ar urma să ajungă la Digi România S.A. pentru dezvoltarea unei platforme de securitate cibernetică bazată pe inteligență artificială.

Afirmația a stârnit imediat controverse, deoarece grupul Digi deține și postul Digi24, una dintre televiziunile considerate de adversarii politici drept favorabile lui Ilie Bolojan și actualei puteri.

Austeritate pentru români, milioane pentru „partenerii strategici”?

Andronic ironizează situația și sugerează că, în timp ce românilor li se vorbește despre reducerea cheltuielilor, reforme și sacrificii bugetare, pentru anumite companii apropiate cercurilor de influență se găsesc rapid sute de milioane de euro.

În opinia sa, povestea securității cibernetice și a inteligenței artificiale riscă să devină noul paravan perfect pentru contracte uriașe finanțate din bani publici și fonduri europene.

De la televiziune la inteligență artificială

Critica centrală formulată de Andronic este că grupul care operează una dintre cele mai influente televiziuni de știri din România ajunge simultan beneficiar al unor contracte uriașe cu statul.

Acesta sugerează că nu mai este nevoie de presiuni asupra presei atunci când presa poate deveni partener economic al puterii.

„Nu trebuie să controlezi presa dacă ajungi să faci afaceri cu ea”, este ideea transmisă de jurnalist în comentariul său.

SAFE, noul cuvânt magic al guvernării

În ultimele luni, programul SAFE a fost prezentat ca soluția pentru securitate, apărare, tehnologie și modernizare. Tocmai de aceea, orice contract atribuit sub această umbrelă atrage automat atenția opiniei publice.

Pentru criticii puterii, problema nu este doar valoarea finanțării, ci lipsa unor explicații detaliate despre criteriile care au dus la selectarea beneficiarului și despre modul în care sunt cheltuite fondurile.

Întrebările care nu dispar

Indiferent de pozițiile politice, cazul ridică întrebări legitime. Cum a fost selectat beneficiarul? Cine a concurat pentru proiect? Care sunt rezultatele concrete așteptate? Și, mai ales, există sau nu un conflict de imagine atunci când un grup media influent devine beneficiar al unor contracte de sute de milioane de euro?

Până la apariția unor răspunsuri clare, subiectul riscă să alimenteze și mai mult suspiciunile privind relația dintre putere, bani publici și controlul narațiunii publice.