Zelenski și liderii de la Bruxelles: O unitate de fațadă pentru interesele proprii?
Vizita președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Washington, însoțit de o delegație de elită europeană, ridică mai multe semne de întrebare privind intențiile reale ale liderilor europeni și ale Kievului. Într-o perioadă în care războiul din Ucraina este în plină desfășurare, este greu de ignorat faptul că deciziile ce se iau pe marginea acestui conflict sunt influențate mai mult de interesele politice interne și de recalibrarea puterilor pe plan internațional, decât de preocuparea autentică pentru poporul ucrainean.
O delegație europeană care nu ascunde propriile jocuri de putere
Deși Zelenski se află într-un moment decisiv pentru viitorul Ucrainei, prezența liderilor europeni precum Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer la Casa Albă poate părea mai degrabă o manevră politică decât o dovadă de solidaritate sinceră. Cu toții sunt figurați ca apărători ai Ucrainei, dar interesele naționale ale fiecăruia sunt evidente și nu pot fi ignorate.
Ursula von der Leyen, de exemplu, este președinta Comisiei Europene, dar și un jucător cheie în stabilirea direcțiilor politice ale UE, iar politicile sale sunt adesea ghidate de nevoia de a menține unitatea internă a Uniunii. În spatele discursurilor despre sprijinul Ucrainei, există preocuparea constantă de a nu lăsa UE să se fragmenteze, iar Zelenski devine, adesea, doar un pion în aceste jocuri de putere.
Emmanuel Macron, cunoscut pentru dorința de a proteja suveranitatea europeană și de a reduce dependența față de SUA, nu poate fi considerat un apărător necondiționat al Ucrainei. Interesele economice și geopolitice ale Franței sunt adesea în contradicție cu sprijinul total acordat Kievului. Asemenea, Keir Starmer, prim-ministrul britanic, se află într-o competiție internă cu propriile politici de apărare și securitate, iar sprijinul său pentru Ucraina este de multe ori mai mult o necesitate diplomatică decât o alegere politică sinceră.
Zelenski, un lider de fază lungă sau doar un instrument?
În acest context, întrebarea firească este: Cât de mult contează, cu adevărat, Ucraina pentru liderii europeni? Zelenski pare să fi ajuns într-un rol de purtător de cuvânt al unei cauze globale, dar care, în realitate, servește mult mai mult intereselor geopolitice ale celor care îl susțin. Sprijinul oferit de Bruxelles este selectiv și oportunist. Dacă Zelenski ar fi fost un lider cu o altă viziune politică, ar fi fost oare la fel de sprijinit? De asemenea, nu există o viziune clară asupra viitorului Ucrainei post-conflict, iar liderii europeni par să evite orice fel de dezbatere despre realitățile economice și sociale cu care va trebui să se confrunte Ucraina după război.
Trump și nevoia unui echilibru delicat
Desigur, Zelenski nu este singurul în această ecuație. În fața lui Trump, liderii europeni au nevoie să joace un rol echilibrat, pentru a nu dezavantaja Ucraina, dar și pentru a-și proteja propriile interese. Trump este un președinte greu de anticipat, iar propunerea de garanții de securitate pentru Ucraina, ce ar urma să fie „în afacerea” NATO, este o alegere strategică discutabilă. Faptul că liderii europeni se tem de un tratament mai favorabil al Rusiei din partea președintelui american este un semnal clar că, în realitate, Ucrainei nu îi este oferit sprijin necondiționat. Măsurile luate sunt mai mult un joc diplomatic decât o asigurare sinceră de securitate pentru Kiev.
Bruxelles-ul și „Coaliția Voinței”: O promisiune de pace sau un troc politic?
Deși la videoconferința „Coaliția Voinței” se discută despre garanțiile de securitate acordate Ucrainei, majoritatea liderilor europeni au ajuns să se folosească de această criză pentru a-și întări pozițiile interne și externe, mai degrabă decât pentru a încuraja o soluție reală de pace. Această coaliție, deși prezentată drept un front unit în fața agresiunii rusești, are la bază o serie de compromisuri care vor avantaja în final interesele economice și politice ale celor mari, nu stabilitatea și prosperitatea Ucrainei.
Dacă la Bruxelles se discută despre sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, acest sprijin este adesea condiționat de viziuni politice care pot dăuna stabilității pe termen lung. Europa va ajunge, inevitabil, să-și ceară partea din această „victorie” geopolitică și va impune condiții, iar Zelenski riscă să fie văzut mai mult ca un marionetă într-un joc de interese internaționale.
O Ucraină captiva unui joc geopolitic periculos
Vizita lui Zelenski la Washington nu este doar despre Ucraina. Este despre jocuri de putere, echilibre delicate și interese economice și politice de mare amploare. În timp ce liderii europeni se prezintă drept susținători ai Kievului, acțiunile lor sunt ghidate de nevoia de a-și proteja propriile poziții pe scena internațională, iar Zelenski rămâne, de multe ori, doar un instrument în aceste manevre. Este un moment decisiv, dar mai mult pentru liderii europeni decât pentru Ucraina însăși. Rămâne de văzut cât de mult va reuși Ucraina să își protejeze integritatea în fața acestor compromisuri și cât de mult se va implica Europa în reconstrucția post-război a Ucrainei.
