Deși Înalta Curte de Casație și Justiție a motivat clar decizia prin care familia președintelui Klaus Iohannis a pierdut definitiv un imobil situat în centrul Sibiului, statul român, prin ANAF, pare complet inert în fața unei obligații legale: recuperarea sumelor încasate ilegal din chirii. Vorbim despre peste 320.000 de lei (aprox. 65.000 de euro) pe care familia Iohannis i-a primit de la stat, în baza unui contract obținut prin acte anulate de instanță.
Decizia justiției este clară: imobilul a fost obținut prin uz de fals, pe baza unui contract de donație anulat, și nu există temei legal pentru ca familia Iohannis să fi încasat bani din chiria respectivă, ani la rând. Însă, în ciuda acestor concluzii clare, Agenția Națională de Administrare Fiscală nu a inițiat nicio procedură de recuperare a prejudiciului. Nu există somații, nu există popriri, nu există executare silită. Nici măcar o notificare oficială, potrivit surselor din presă.
În mod normal, orice cetățean care ar încasa ilegal bani de la stat sau de la o companie privată ar fi somat rapid să returneze sumele. În cazul lui Klaus Iohannis, statul e, din nou, „orbul, surdul și mutul” – o instituție care pare să funcționeze doar împotriva cetățenilor obișnuiți, nu și împotriva celor care au avut acces la putere și influență.
Mai mult, lipsa de reacție a ANAF intră în contradicție cu propriile practici. În alte cazuri similare, contribuabilii au fost executați silit pentru sume mai mici și cu termene mult mai scurte. Faptul că în cazul familiei Iohannis nu se aplică același tratament ridică semne serioase de întrebare despre dublul standard fiscal practicat în România.
De ce nu se mișcă ANAF? Este o întrebare legitimă, care capătă tot mai multă greutate în contextul în care actualul Guvern taie beneficii sociale, mărește taxe și se declară în criză bugetară. Să recuperezi zeci de mii de euro de la fostul președinte pare, totuși, prea mult pentru un sistem public care încă răspunde la comenzi politice și își protejează favoriții.
Până când ANAF nu va aplica aceeași măsură tuturor cetățenilor – inclusiv foștilor președinți – ideea de „egalitate în fața legii” rămâne un simplu slogan. Iar contribuabilul onest, deja sufocat de taxe, are tot dreptul să întrebe: De ce lui Iohannis nu i se iau banii, domnilor de la ANAF?
