România, în pragul unei noi guvernări: între continuitate politică și întrebări legate de transparență
După alegerile prezidențiale din luna mai, România se apropie de oficializarea unei noi formule guvernamentale, dar pe o traiectorie familiară. Președintele ales, Nicușor Dan, a susținut public ideea unui guvern stabil, de coaliție, alcătuit din partidele tradiționale care au asigurat continuitatea administrativă în ultimii ani. Surse politice indică faptul că PNL și PSD își vor menține parteneriatul prin rotație, alături de UDMR și, în mod simbolic, USR.
Rotativa guvernamentală revine: Bolojan și Grindeanu, nume vehiculate
Ilie Bolojan este vehiculat pentru a prelua funcția de premier în prima parte a ciclului guvernamental, urmat ulterior de Sorin Grindeanu, într-o formulă de rotație politică inspirată din modelul aplicat anterior de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. UDMR și-ar păstra rolul tradițional, iar USR ar primi un loc limitat la masa guvernării, ca urmare a negocierilor post-electorale.
Controverse privind transparența și integritatea instituțiilor
Decizia Curții Constituționale a României de a elimina obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale demnitarilor a fost interpretată de o parte a societății civile ca un pas înapoi în materie de transparență și control civic. De cealaltă parte, susținătorii deciziei invocă respectarea vieții private și securitatea personală a demnitarilor.
Dan Bucura: „Totul e la indigo. S-a îndeplinit dorința de a nu schimba nimic”
Într-o declarație publică acidă, jurnalistul Dan Bucura a comentat ironic situația politică post-alegeri:
„Cred că putem dormi liniștiți! Situația României, linia ei corectă, viitorul românilor, toate s-au clarificat. Se conturează formula de guvernare și cam tot românul poate înțelege acum că mergem spre culmi nebănuite. […] S-a îndeplinit dorința multor milioane de români, a majorității mai exact, de a nu se schimba nimic în țara asta. Cum am spus deja, e păcat să schimbi ceva ce merge ca pe roate.”
Bucura a criticat sarcastic perpetuarea „rotativei” între PNL și PSD, precum și includerea USR în noua formulă guvernamentală, pe care o consideră „un gest de complezență”. Tot el a ironizat și decizia CCR privind declarațiile de avere, considerând-o o formă de protejare a „zenn-ului” clasei politice.
Perspective și așteptări
Într-un context economic și geopolitic complicat, noul executiv va trebui să gestioneze reforme bugetare, implementarea PNRR, consolidarea relațiilor externe și pregătirea pentru eventuale provocări de securitate. Totodată, se așteaptă o reafirmare a angajamentului României față de transparență, stat de drept și modernizare instituțională.
Rămâne de văzut dacă noua formulă de guvernare va reuși să ofere stabilitate și încredere publică, sau dacă va fi percepută ca o reconfirmare a unui status quo contestat.
