Explozia unei drone ucrainene în portul Constanța a fost, potrivit lui Cristian Diaconescu, „la doar un pas de o tragedie”. Fostul ministru de Externe spune că reacția autorităților române și răspunsul cerut Ucrainei au venit prea târziu și fără suficientă forță. Într-o temă de securitate care ar fi trebuit tratată cu maximă sobrietate, mesajul transmis public a părut mai degrabă defensiv decât ferm.
Diaconescu a criticat, în special, modul în care a fost gestionat episodul de către ministrul Radu Miruță. Formula sa a fost dură: „Suie-te în avion, du-te la Kiev”. Dincolo de tonul tăios, miza politică este clară: într-o situație care ține de siguranța națională, Bucureștiul pare să fi rămas în zona explicațiilor întârziate, nu a unei reacții asumate și vizibile.
Fostul consilier prezidențial susține că România avea nevoie de un răspuns mai rapid, mai direct și mai convingător, nu de formule care lasă loc de interpretări. Într-un astfel de caz, întârzierile costă credibilitate. Iar când vorbim despre un incident la Constanța, într-un port strategic, problema depășește cu mult disputa de imagine dintre un ministru și un fost demnitar.
Subiectul arată și o altă vulnerabilitate: felul în care puterea politică preferă adesea să gestioneze crizele prin mesaje calibrate, nu prin claritate. Când e vorba de securitate, publicul nu caută elegantă verbală, ci explicații ferme, responsabilitate și un semnal limpede că statul controlează situația. Or, tocmai aici, potrivit informațiilor disponibile, rămân cele mai multe semne de întrebare.
În fond, cazul dronei de la Constanța nu vorbește doar despre un incident punctual. Vorbește despre reflexele unei administrații care, în momente sensibile, riscă să ajungă prea târziu la esență. Iar în politica de securitate, ezitarea se plătește scump.
