Considerații istorice privind existența Cimitirului Internațional al Eroilor de la Tîrgu-Jiu

Tîrgu-Jiul s-a numărat printre primele orașe ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial, alături de alte localitățile gorjene care au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură, obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.

Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Tîrgu-Jiului, s-a aflat și aducerea aici a trupurilor soldaților Puterilor Centrale căzuți în luptele de la Jiu. „Pe o circumferință de 20 km, – se arată în lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România), scrisă în anul 1931 de către inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani – se găseau în cele mai multe localități (din Gorj – n.n.), câmpuri cu gropi provenite în urma luptelor din noiembrie 1916, pe timpul străpungerii de către trupele aliate a Pasului Surduc-Vulcan[1].

Organizarea Cimitirului Eroilor germani și austro-ungari de la Tîrgu-Jiu  începând cu anul 1917 a aparținut Comenduirii de garnizoană nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.  Inaugurarea cimitirului internațional al eroilor de la Tîrgu-Jiu s-a realizat însă la o săptămână după plecarea trupelor germane, la data de 17 noiembrie 1918.

Ulterior, în cimitirul de la Tîrgu-Jiu au fost depuse și osemintele câtorva sute de eroi români, dar și străini, „aduși din gropile izolate din apropiere[2].

Conform documentelor existente în arhivele gorjene, în „Registrul pentru cimitirul de război”[3] se găseau înregistrate 1113 nume de eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați aici. Începând cu anul 1924 au fost aduse osemintele altor eroi străini și români, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Kinegen, fost membru al Secției de administrație al etapei 264 și maiorul Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informații despre starea cimitirului de la Tîrgu-Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri. Primăria orașului Tîrgu-Jiu răspundea la 20 februarie că acesta „se găsește într-o stare foarte bună[4].

 » Citește întreg articolul în magazinul istoric 1859.EU