Fosta primăriță a Sectorului 1, Clotilde Armand, a descoperit din nou explicația universală pentru orice problemă politică sau juridică: Rusia. După ce Ciprian Ciucu a fost chemat la DNA, iar Dominic Fritz a primit o decizie definitivă în dosarul privind conflictul de interese, Clotilde a anunțat pe rețelele sociale că „se simte un vânt rece dinspre Belarus și Moscova”.
Cu alte cuvinte, nu faptele, nu deciziile instituțiilor statului, nu anchetele și procesele ar fi problema. Problema ar fi, din nou, misteriosul „vânt de la Est”.
Doar că această teorie vine din partea unui politician care nu este tocmai un model de relație fără probleme cu instituțiile de integritate. Clotilde Armand a fost declarată incompatibilă după ce, în calitate de primar al Sectorului 1, s-a numit singură manager într-un proiect finanțat din fonduri europene, majorându-și astfel indemnizația.
ANI a constatat incompatibilitatea. Instanțele au confirmat-o. Nu Moscova, nu Minsk, nu Kremlinul.
Cu toate acestea, când probleme similare apar în cazul unor colegi politici, explicația nu mai este reprezentată de fapte sau de procedurile legale, ci de conspirații geopolitice și influențe externe.
Ironia este cu atât mai mare cu cât tocmai USR și susținătorii săi au construit ani la rând un discurs bazat pe sloganul „Fără penali în funcții publice”. Atunci când adversarii politici aveau probleme cu justiția, verdictul era pronunțat instantaneu în spațiul public. Astăzi, când apar dosare sau decizii care afectează politicieni apropiați de această tabără, apar brusc teorii despre atacuri coordonate, sincronizări suspecte și influențe externe.
Justiția trebuie să își facă treaba indiferent despre cine este vorba. Dacă există acuzații, acestea trebuie investigate. Dacă există decizii definitive, ele trebuie respectate. Dacă există inculpați, aceștia beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o sentință definitivă.
Însă transformarea fiecărui dosar incomod într-o operațiune a „vântului de la Moscova” nu mai convinge aproape pe nimeni.
Într-un stat de drept, răspunderea juridică trebuie stabilită pe baza faptelor și a probelor, nu în funcție de apartenența politică a celui vizat.
