Economie

Ciucă și Ciolacu, scoși la tablă – Fondul Monetar Internațional a venit în România – Experții străini cer măsuri drastice

Delegația Fondului Monetar Internațional a ajuns la noi în țară, unde are discuții cu reprezentanții statului român.

Experții FMI vor participa la discuții cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a României și ai altor agenții guvernamentale. Scopul este de a elabora recomandări generale care să ghideze politicile monetare, financiare şi economice pentru asigurarea stabilităţii şi evoluţiilor pozitive în economia națională.

Consultările au loc după ce ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a avertizat că dacă România nu ia măsurile fiscale necesare, ar putea ajunge la un acord cu FMI. ”Ministrul de Finanțe are o responsabilitate anume. A fost o discuție verbală. Am spus că dacă noi la nivel intern nu suntem în măsură să luăm aceste măsuri, atunci vom apela la ajutor extern, la FMI. În domeniul Finanțelor nu poți să te joci cu finanțele României. Chiar dacă sunt dur uneori, trebuie să spun adevărul”, a spus Boloș în 13 septembrie.

Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale se vor întâlni cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale, precizează sursa citată.

Principalele declarații ale lui Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI pentru România:

  • După o performanță robustă în 2022, creșterea a încetinit în prima jumătate a anului 2023.
  • Încetinirea a fost determinată în principal de un consum mai slab, deoarece inflația ridicată a erodat salariile reale. Între timp, investițiile publice și private au rămas puternice. Inflația a atins un nivel maxim în noiembrie 2022 și, de atunci, a scăzut constant, sub impulsul efectelor de bază, al reculului prețurilor la energie și alimente, al atenuării blocajelor din aprovizionare și al înăspririi monetare.
  • Deficitul de cont curent rămâne mare, dar este în scădere și este finanțat în principal de granturile UE și de intrările directe de investiții. Rezervele internaționale rămân adecvate.
  • Pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilorPolitica fiscală trebuie să fie mai predictibilă.
  • Actualul deficit rămâne mare, dar este în scădere. În ciuda încetinirii, creșterea economică va rămâne robustă. Inflația va scădea de la 7,5 la sută la finele lui 2023, la 4,5 la sută în 2024.
  • Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare ajustări suplimentare. Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024.
  • Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani.
  • Pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.
  • Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară.
  • Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor.
  • O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil.
  • În plus, există motive întemeiate pentru a pune în aplicare orice reducere a ratelor dobânzilor în mod treptat, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflației, la transmiterea monetară și la politicile fiscale.În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz.
  • Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri.
  • Este important pentru România să reducă deficitul. Pachetul fiscal este un pas în această direcție. Nu vedem nevoia ca România să aibă un pachet de asistență financiară de la FMI.
  • Pentru reducerea deficitului pe termen lung, creșterea veniturilor este un obiectiv important. Trebuie eliminate excepțiilePosibilitatea impozitării progresive a fost discutată acum un an, dar am ajuns la concluzia că trebuie întâi făcută ordine în sistemul de taxe și excepții. Nu există o taxă unică acum. Trebuie ca fiecare să plătească partea lui corectă de impozite.
  • Pentru a reduce deficitul trebuie, în primul rând, ca autoritățile să se uite la sistemul de taxe.
  • FMI cere în măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea nivelării TVA, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate.
  • Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat.
  • Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia.
  • Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro.

Dacă doriți să susțineți acest proiect media independent acum o puteți face. Apăsați aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button