Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja, pregătește un plan de „ajutor” pentru consumatorii vulnerabili după ce plafonarea prețurilor la energie electrică va expira pe 1 iulie – moment din care facturile acestora se vor dubla, susțin mass‑media. Schema, prezentată ca o salvare, include două scenarii: 36 lei sau 72 lei lunar – niște fărâme în minorarea facturilor care vor ajunge la 110–150 lei pentru doar 100 kWh consum .
Nu e sprijin, e teatrul minimei cheltuieli publice
Limita celor 36 lei (aproximativ 10 euro) sau chiar 72 lei este replicarea unei strategii populiste, care evită impactul real asupra buzunarelor românilor cu venituri mici. Chiar și în cel mai generos scenariu, suplimentul acoperă doar 20–30% din creșterea facturii – pentru rest rămâne doar isteria neplății.
Se estimează că programul ar costa ~300 mil. euro anual. Totuși, există riscul ca autoritățile să scurteze spectrul de aplicare doar la 36 lei, pentru a „face rost din buget”. Și astfel, supraviețuirea reală pentru milioane de gospodării vulnerabile rămâne doar teoretică.
Criticii acuză că Guvernul a ascuns terminarea plafonării până după alegeri – o metodă de a deflecta atenția publicului de la adevăratele responsabilități . Fură startul cu entuziasm mediatic, dar sacrifica interesele reale ale oamenilor.
Burduja sugerează scăderea TVA (de la 19% la 9%) ca „soluție”. În realitate, un minus pe TVA ajunge la o reducere de doar 8–9%. Pentru cineva cu o factură de 150 lei, e o economie de 13 lei – iar dacă se optează pentru 36 lei, salariu minim și nepotrivire structurală, beneficiile rămân fragile.
Ajutoarele de 36 lei sau 72 lei, prezentate de Burduja drept salvatoare, sunt o făină aruncată pe valul real al scumpirilor. Ele nu fac decât să mascheze o politică energetică superficială, fără adresabilitate reală, fără măsuri structurale și cu un spectacol electoral de sacrificiu al cetățeanului vulnerabil.
