Ilie Bolojan a marcat 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova cu un mesaj fără echivoc: România, spune el, „a fost primul stat care a recunoscut independența” vecinului de peste Prut și „va rămâne cel mai apropiat partener”. Formula e diplomatică, dar miza politică este mai mare decât o simplă felicitare de aniversare.
Într-o zi în care Chișinăul a transformat independența într-un semnal de identitate și de orientare externă, mesajul lui Bolojan vine să fixeze din nou poziția României: sprijin constant pentru Republica Moldova, apropiere instituțională și o relație prezentată drept strategică. Nu este doar un gest de protocol. Este o reafirmare publică a unei linii politice care încearcă să păstreze România în centrul sprijinului european pentru Chișinău.
Tonul ales de premierul demis are și o încărcătură internă. Într-un moment în care guvernele de la București sunt împinse să livreze stabilitate și să evite mesajele ambigue în politica externă, Bolojan a preferat o formulă clară, cu mesaj de continuitate. În traducere politică, Bucureștiul nu își permite să lase loc de interpretări când vine vorba de Republica Moldova. Relația rămâne un test de consecvență, nu un decor festiv.
La Chișinău, aniversarea a venit la pachet cu manifestări ample, iar prezența liderilor români și ucraineni arată că independența Republicii Moldova nu mai este privită doar ca o sărbătoare națională, ci ca o piesă dintr-un joc regional mai larg. Pentru București, miza este dublă: sprijin pentru o țară vecină vulnerabilă și consolidarea propriei influențe într-o zonă în care Rusia continuă să rămână factor de presiune.
Mesajul lui Bolojan nu aduce surprize, dar tocmai aici stă forța lui. Într-o perioadă în care fiecare declarație externă este citită și politic, România transmite că nu se retrage din dosarul Chișinăului. Iar asta spune ceva limpede despre priorități: relația cu Republica Moldova nu este tratată ca o formalitate, ci ca un angajament pe care Bucureștiul nu își poate permite să-l slăbească.
