Premierul promite „stabilitate economică”, deși România rămâne printre cele mai îndatorate state din UE
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, după întâlnirea cu comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis, că Guvernul își propune o țintă de deficit bugetar în jur de 6% pentru anul 2026, urmând să adopte în noiembrie un nou pachet de măsuri fiscale și bugetare.
„Ținta de deficit pe care ne-o propunem pentru anul viitor trebuie să se apropie de 6%. Măsurile pe care le vom adopta în luna noiembrie și în pregătirea bugetului vor fi determinante”, a declarat premierul.
Deficit mare, dar „controlat” – promisiunea Guvernului Bolojan
România încheie anul 2025 cu un deficit estimat la 8,4% din PIB, în ciuda majorărilor de taxe și a reducerilor bugetare din ultimele luni.
Executivul speră ca, prin noile măsuri, să poată reduce treptat diferența dintre venituri și cheltuieli, păstrând totuși „capacitatea de acces pe piețele internaționale de finanțare”.
„Guvernul își propune să mențină stabilitatea economică și capacitatea țării noastre de a avea acces pe piețe, astfel încât din a doua jumătate a anului viitor să vedem rezultatele și să putem trece cât mai repede prin această perioadă dificilă”, a adăugat Bolojan.
Noiembrie – luna deciziilor economice majore
Premierul a precizat că noiembrie și decembrie vor fi decisive pentru configurarea bugetului din 2026:
„În decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului, care va cuprinde ținta de deficit și principalele elemente de structură. În noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită efectele de stabilizare în cursul anului următor.”
Pachetul ar urma să includă:
- reducerea cheltuielilor administrative,
- creșterea gradului de colectare a taxelor,
- eșalonarea și prioritizarea investițiilor publice.
Un deficit „mic” doar pe hârtie?
Deși premierul vorbește despre „stabilizare”, economiștii avertizează că un deficit de 6% rămâne peste limita impusă de Comisia Europeană, iar România riscă noi sancțiuni dacă nu reduce semnificativ cheltuielile bugetare.
În paralel, datoria publică a depășit pragul de 55% din PIB, iar dobânzile pentru finanțarea deficitului continuă să crească.
Guvernul Bolojan promite „stabilitate și echilibru bugetar”, dar realitatea fiscală arată o Românie care trăiește din împrumuturi, cu un deficit cronic și cu o administrație incapabilă să reducă aparatul de stat.
Ținta de 6% pare, mai degrabă, un obiectiv de imagine, decât o garanție de redresare economică.
