Traian Băsescu a ieșit din nou la atac, de data aceasta împotriva lui Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a gestionat greșit încercarea de a reduce deficitul bugetar. Fostul președinte spune că premierul demis a mutat povara pe economie, în loc să taie mai ferm din cheltuielile statului.
„A crezut că…” a spus Băsescu, sugerând că strategia guvernului a fost construită pe o logică greșită. În lectura sa, problema nu a fost lipsa de voință, ci direcția aleasă: prea multă presiune pe creșterea veniturilor și prea puțină disciplină la cheltuieli.
Lovitura vine în plin calcul politic
Critica nu este doar una tehnică. Ea lovește exact în zona în care guvernele se expun cel mai tare: deficitul, cheltuielile publice și costul politic al reformelor. Băsescu spune, în esență, că măsurile lui Bolojan nu au salvat România, ci au împins-o și mai mult în dificultate.
Miza este clară. Când un fost președinte pune sub semnul întrebării soluția de austeritate parțială, mesajul politic devine mai dur decât o simplă dispută de principiu. Se sugerează că statul a încercat să rezolve o problemă structurală fără să-și atingă serios propriul aparat.
În acest punct, rămâne de clarificat cât de mult a fost vorba despre o strategie economică și cât despre un calcul politic menit să evite tăieri mai sensibile. Dar tocmai aici apare tensiunea: România caută ieșirea din deficit, însă partidele și guvernele par să prefere soluțiile care dor mai puțin în interiorul administrației și mai mult în restul economiei.
Mesajul lui Băsescu este unul tăios: dacă statul nu își reduce propriile excese, reformele ajung să fie plătite de toți ceilalți. Iar în politică, acesta este exact tipul de compromis care lasă urme: mult zgomot despre salvare, puține rezultate care să convingă.
