Distribuți acest articol

Ca să produci îngrăsăminte ai nevoie de gaz și ca să fie ieftine și gazul trebuie să fie ieftin.

Dar gazul nu este ieftin ci scump iar subvenția la gaz nu se poate acorda că iese Europa și spune că e piața liberă. Degeaba ai gazul tău, pământul tău, apa ta dacă nu ai voie să le folosești.

Așa că marii producători de îngrășăminte la nivel mondial, printre care și Rusia, au crescut prețul și au limitat exporturile.

Așa că astăzi România, rămasă fără industrie chimică, cea care producea îngrășăminte, va trebui să cumpere scump sau să nu cumpere.

Agricultura fără îngrășăminte este precum mașina fără benzină: merge numai la vale, adică dacă mai dă cel de sus câte va ceva.

România avea uzine mari care produceau tot necesarul intern și apoi exportam. În acest fel reușeam să aducem valută în România și cu care cumpăram banane și blugi.

La un moment dat securitatea statului a preluat prin acoliți astfel de combinate dar după ce au dat țepe la angajați și furnizori le-au închis. La acele combinate se practica facturarea vânzării pe o firmă și pe o alta se făceau cheltuielile… Dar acestea niciodată nu se plăteau, așa că Romgaz a oprit alimentarea. Banii s-au dus spre politicieni, un alt jaf de proporții biblice.


Distribuți acest articol