Germania impune o „carantină de urgenţă” pentru 30 de zile. Lista restricţiilor
Distribuți acest articol

Criticile se intensifică în Germania faţă de strategia de vaccinare împotriva COVID-19, considerată, inclusiv în interiorul guvernului, ca fiind lentă şi prea dependentă de Uniunea Europeană, relatează marţi AFP.

Cancelarul Angela Merkel şi cele 16 landuri urmează să decidă luni asupra înăspririi şi prelungirii restricţiilor antiepidemice în vigoare. Dar în timp ce pentru această măsură pare să existe un consens, strategia de vaccinare este tot mai criticată, deşi în Germania ritmul vaccinării este mult mai rapid faţă de alte ţări din UE, luni fiind vaccinate peste 264.000 de persoane vârstnice şi din rândul personalului sanitar.

Conform unui sondaj al institutului german Civey, circa 44% dintre cetăţenii germani nu sunt convinşi de strategia de vaccinare, faţă de 40% care au încredere în ea.

Cotidianul Bild, cel mai citit în Germania, a pornit o campanie împotriva guvernului, pe care-l acuză că ”a contat prea mult pe Uniunea Europeană” pentru a se aproviziona cu vaccinuri şi pentru că a privilegiat vaccinul Pfizer-BioNTech în detrimentul celui produs de Moderna.

Polemica a ajuns până în interiorul guvernului condus de Angela Merkel, cu zece luni înaintea alegerilor. Vice-cancelarul şi totodată candidat al social-democraţilor, Olaf Scholz, i-a transmis ministrului sănătăţii, creştin-democratul Jens Spahn, o listă cu întrebări despre strategia de vaccinare.

”De ce Comisia Europeană a comandat în avans atât de puţine doze de vaccin? Şi de ce unele părţi din dozele nereclamate de UE (…) nu au fost comandate de Germania? – este una din întrebările puse de Scholz.

”Rămân la părerea că este corect că am ales calea europeană”, i-a răspuns ministrul Jens Spahn, promiţând că până în vară aprovizionarea cu vaccinuri va fi suficientă pentru toţi cetăţenii germani.

Deocamdată, pentru ca un număr cât mai mare de persoane să poată fi vaccinate, guvernul de la Berlin ia în calcul mărirea intervalului de timp pentru administrarea celei de-a doza doze de vaccin, dincolo de termenul de 21 de zile, idee dezaprobată însă de laboratorul BioNTech. Acesta din urmă a avertizat că eficacitatea maximă vaccinului nu este demonstrată în cazul unei administrări întârziate a celei de-a doua doze.

Directorul general al acestei companii germane, Ugur Sahin, a declarat că aceasta caută soluţii împreună cu partenerul său american Pfizer pentru sporirea producţiei vaccinului lor împotriva COVID-19, avertizând asupra lacunelor în aprovizionare până când vor fi autorizate şi alte vaccinuri. El a criticat decizia Comisiei Europene de a încheia contracte cu o serie de companii farmaceutice în speranţa că vor fi aprobate rapid vaccinurile acestora, ceea ce nu s-a întâmplat.

SUA au comandat în luna iulie 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, în timp ce Comisia Europeană a comandat în noiembrie jumătate din această cantitate pentru cele 27 de state ale UE care numără împreună circa 450 de milioane de locuitori şi sunt necesare două doze de persoană. Între timp, Statele Unite şi Marea Britanie au reuşit fiecare să treacă pragul de un milion de persoane vaccinate, luând un avans important în faţa Uniunii Europene.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a estimat luni că această instituţie a plasat comenzi pentru suficiente vaccinuri, care, cu opţiuni incluse ajung la peste două miliarde de doze, şi a pus întârzierea şi lentoarea campaniei de vaccinare pe seama dificultăţilor de producţie şi distribuţie a vaccinurilor, despre care crede că vor fi depăşite.

Însă trei din cele şase companii farmaceutice cu care Comisia Europeană a încheiat contracte nu au încheiat testele clinice şi în prezent numai Pfizer-BioNTech are vaccinul autorizat în UE, fiind aşteptată şi autorizarea vaccinului Moderna, Pfizer-BioNTech fiind de asemenea singurul vaccin pentru care a fost anunţat un termen de livrare în UE, care prevede distribuirea comenzii actuale până în septembrie.


Distribuți acest articol