Economistul pune etichete dure populației și leagă votul de nivelul IQ
Economistul Andrei Caramitru a provocat un nou val de controverse pe rețelele sociale după ce a afirmat, într-o postare pe Facebook, că 15% din români sunt „retardați clinic”, iar 40% sunt analfabeți funcțional. Acesta își argumentează declarațiile citând studii științifice privind IQ-ul mediu în România, rezultatele testelor PISA și alte date publice.
Clasificări șocante după medii sociale
Potrivit lui Caramitru, România are un IQ mediu între 87 și 91, ceea ce, spune el, ne plasează „aproape pe ultimul loc din Europa”. Din această medie, susține economistul, rezultă următoarea împărțire:
- 40% analfabeți funcțional (IQ sub 85) – procent care, afirmă el, corespunde rezultatelor PISA;
- 15% „retardați clinic” (IQ sub 75), o categorie despre care afirmă că „nu poate fi instruită”;
- Restul populației, împărțit între zone urbane, rurale și grupuri pe care le numește vag „valori care nu pot fi numite”.
Caramitru detaliază:
- Urban: IQ mediu 100 – „la nivel european”;
- Rural majoritar: IQ mediu 80;
- „Valorile nenumite”: IQ mediu 74.
Explicația: nu educația, ci alimentația și mediul
Fostul consilier politic susține că diferențele de performanță școlară, rata ridicată a abandonului și comportamentele electorale ar fi legate direct de aceste date de IQ. În opinia sa, problema „nu e rezolvabilă prin educație”, ci doar prin alimentare corectă în copilărie, aport suficient de iod și expunere la medii urbane, proces care ar dura „multe generații” și fără garanția succesului.
Un discurs periculos, între elitism și stigmatizare
Declarațiile lui Andrei Caramitru au fost primite cu indignare în spațiul public, criticii acuzându-l de stigmatizare a mediului rural și a unei părți considerabile a populației. Folosirea termenilor medicali depășiți și ofensatori, precum „retardați clinic”, ridică semne de întrebare asupra modului în care un economist de profil public alege să își comunice opiniile.
Într-un climat social deja polarizat, astfel de etichetări pot alimenta prejudecăți și tensiuni, în loc să genereze soluții reale la problemele de educație și dezvoltare umană pe care România le înfruntă de decenii.
