O investigație publicată la 17 octombrie de „Frankfurter Allgemeine Zeitung” documentează întâlnirile sale cu Nikolai Patrushev, unul dintre cei mai influenți oameni ai aparatului de securitate al Kremlinului, inclusiv după anexarea Crimeei.
Publicația dezvăluie și legăturile fostului șef BND cu organizații apropiate de industria energetică a Azerbaidjanului, stat suspectat că facilitează eludarea sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Întâlnirile cu Nikolai Patrușev, confirmate de avocatul lui Hanning
Cea mai recentă investigație importantă despre August Hanning a fost publicată la 17 octombrie de „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, sub semnăturile jurnaliștilor Friedrich Schmidt și Konrad Schuller.
Sub titlul „August Hannings Draht zum Kreml” („Legătura lui August Hanning cu Kremlinul”), publicația germană reconstituie relațiile fostului director BND cu Nikolai Patrușev, fost director al FSB și fost secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse.
Potrivit investigației, Hanning și Patrușev au avut mai multe întâlniri după încheierea mandatului fostului oficial german.
Una dintre acestea s-a desfășurat în 2014, la scurt timp după anexarea Crimeei de către Rusia. Avocatul lui Hanning a confirmat întâlnirea pentru publicația germană, susținând că fostul director BND încerca să avertizeze Moscova asupra consecințelor negative ale politicii sale față de Ucraina.
În 2016, Hanning a participat la o conferință de securitate organizată la Moscova și deschisă de Patrușev. Potrivit agenției ruse „Interfax”, fostul director BND a criticat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și a pledat pentru cooperarea cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește conflictul din Ucraina.
Un al treilea episod, documentat fotografic, datează din 2019. Hanning și Patrușev au participat la o reuniune internațională privind securitatea arctică, urmată de o vizită la Mănăstirea Valaam, situată pe o insulă din Lacul Ladoga.
Avocatul fostului director BND a susținut că întâlnirile urmăreau menținerea dialogului cu Moscova și avertizarea autorităților ruse asupra consecințelor politicii lor. Acesta a precizat că asemenea demersuri nu au mai continuat după invazia rusă pe scară largă a Ucrainei, din februarie 2022. Totuși, întrebat explicit dacă Hanning a întrerupt toate contactele cu Patrușev după această dată, avocatul nu a oferit un răspuns.
Surse din domeniul securității au declarat pentru „Frankfurter Allgemeine” că Rusia nu ar fi, cel mai probabil, statul vizat de cea de-a doua relație suspectă de spionaj descrisă de procurorii federali. Prin urmare, întâlnirile cu Patrușev sunt documentate, dar nu constituie dovezi că Hanning ar fi transmis informații clasificate Rusiei.
Legătura cu Azerbaidjanul și gigantul energetic SOCAR
Investigația „Frankfurter Allgemeine” aduce informații suplimentare despre relațiile lui Hanning cu Azerbaidjanul, țară despre care presa germană a relatat că ar putea fi unul dintre beneficiarii informațiilor obținute ilegal din BND.
Din 2013, Hanning a făcut parte din conducerea Forumului Germano-Azer, organizație implicată în dezvoltarea relațiilor politice și economice dintre cele două state. Potrivit publicației, mandatul său în conducerea organizației a fost reconfirmat în 2025.
Forumului îi sunt asociate personalități importante din sectorul energetic azer. Printre acestea se numără Parviz Șahbazov, actualul ministru al Energiei din Azerbaidjan, care a ocupat anterior funcția de prim-vicepreședinte al organizației, și Elmar Mamedov, reprezentant al companiei petroliere de stat SOCAR în Germania.
Conexiunile sunt relevante deoarece Azerbaidjanul a devenit un partener energetic important pentru Uniunea Europeană după reducerea importurilor de gaze rusești.
În același timp, autoritățile europene au exprimat suspiciuni privind posibilitatea ca gazele provenite din Rusia să fie reexportate către piața europeană prin Azerbaidjan.
Într-o rezoluție adoptată în 2024, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea față de achiziționarea de către Azerbaidjan, în perioada 2022–2023, a aproximativ un miliard de metri cubi de gaze rusești și față de riscul reexportării acestora pe piața europeană.
Întâlniri discrete la Baku
Un alt element important din investigația publicată la 17 octombrie privește o reuniune desfășurată în Azerbaidjan, în 2025.
Potrivit „Frankfurter Allgemeine”, o delegație de personalități germane, din care făceau parte fostul președinte al SPD Matthias Platzeck și fostul ministru federal Ronald Pofalla, s-a deplasat la Baku pentru discuții discrete.
La reuniune ar fi participat și Viktor Zubkov, președintele consiliului de administrație al gigantului energetic rus Gazprom. Publicația germană arată că președintele azer Ilham Aliyev ar fi urmărit îndeaproape discuțiile.
Nu există însă informații publice că August Hanning ar fi participat la această reuniune.
Hans-Georg Maaßen: „Hanning făcea ceea ce BND nu putea sau nu voia să facă”
Investigația „Frankfurter Allgemeine” conține și declarații ale lui Hans-Georg Maaßen, fostul director al Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne.
Maaßen, care îl cunoaște personal pe Hanning, susține că fostul șef BND a continuat să întrețină relații apropiate cu succesorii săi și cu numeroase personalități internaționale.
Potrivit lui Maaßen, Hanning se considera un intermediar între contactele sale din Germania și cele din străinătate.
Fostul director BfV a descris rolul acestuia: ”Hanning făcea lucruri pe care BND și alte instituții nu puteau sau nu doreau să le facă”. Maaßen și-a exprimat însă convingerea că Hanning nu a divulgat secrete de stat.
Fostul director BND, ținut în condiții de izolare
O altă informație apărută recent privește situația lui Hanning în detenție. La 16 octombrie, postul public regional WDR a relatat că fostul director BND se află în arest preventiv la penitenciarul din Münster, o instituție cu o vechime de aproape 170 de ani. Familia acestuia a criticat condițiile de detenție.
Hans-Georg Maaßen a afirmat, într-o postare publică bazată pe informații primite de la familia lui Hanning, că fostul oficial ar beneficia de numai o oră de plimbare zilnică și că nu ar avea voie să intre în contact cu ceilalți deținuți. Maaßen a calificat situația drept o izolare completă și a contestat necesitatea menținerii arestului preventiv.
Ministerul Justiției din Renania de Nord-Westfalia a explicat pentru WDR că restricțiile aplicate persoanelor aflate în arest preventiv sunt stabilite în conformitate cu legislația, hotărârile judecătorești și particularitățile fiecărui caz. Autoritățile nu au confirmat public toate detaliile invocate de familia fostului director BND.
Scandalul celor 2.000 de documente secrete
August Hanning, care a condus BND între 1998 și 2005, a fost arestat la 6 octombrie 2026, împreună cu fostul său colaborator Manfred D.
Potrivit Parchetului Federal german, cei doi ar fi convenit, începând din 2010, ca fostul colaborator să furnizeze documente interne ale BND în schimbul unor plăți. Manfred D. a ocupat funcții apropiate conducerii serviciului, inclusiv sub mai mulți directori succesivi.
Anchetatorii suspectează că aproximativ 2.000 de documente au ajuns la Hanning, o parte dintre acestea conținând informații clasificate. Fostul director ar fi utilizat materialele în activitatea sa internațională de consultanță.
Procurorii investighează inclusiv elaborarea unei analize destinate unui reprezentant al unui serviciu străin și transmiterea unor informații politice către reprezentantul unui alt serviciu de informații.
Presa germană a indicat Azerbaidjanul ca posibil beneficiar al primei analize, iar investigațiile „Der Spiegel” au adus în atenție contactele lui Hanning cu fostul general chinez Wang Jianzheng. Identitatea serviciilor străine implicate nu a fost confirmată oficial.
Ancheta a început după descoperirea documentelor în cadrul unor percheziții efectuate în septembrie 2025, într-un dosar separat privind presupusa implicare a unei firme de securitate în răpirea copiilor antreprenoarei Christina Block. Ulterior, Parchetul Federal a preluat investigația referitoare la posibila compromitere a informațiilor BND.
Un incident major de securitate care poate afecta și CIA
Reuters a relatat, la 8 octombrie a.c., că unele dintre documentele obținute de Hanning ar fi putut include informații furnizate BND de serviciile partenere, inclusiv de CIA.
Serviciile europene au început să evalueze amploarea eventualelor scurgeri și consecințele pentru cooperarea internațională. În paralel, Comisia parlamentară de control al serviciilor de informații din Bundestag a dispus o verificare specială a cazului.
Una dintre problemele examinate este modul în care un fost colaborator al lui Hanning ar fi putut furniza documente interne timp de mai mulți ani, fără ca mecanismele de control să împiedice presupusa scurgere.
Afaceri în Ucraina, Kazahstan și relații cu oligarhi ruși
La 9 octombrie, platforma de investigații „Correctiv” a dezvăluit că fostul director BND figura ca președinte al consiliului de administrație al Nevada Gaming Holding, companie implicată în afacerea cazinoului online ucrainean Cosmolot.
Holdingul este condus de investitorul germano-britanic Arnulf Damerau și a anunțat achiziționarea unei participații majoritare în operatorul ucrainean în octombrie 2024.
Separat, „El País” a relatat despre activitățile de consultanță ale lui Hanning pentru organizații apropiate autorităților din Kazahstan și despre implicarea sa, în 2012, în calitate de consultant al oligarhului rus Oleg Deripaska, într-un litigiu comercial din Marea Britanie.
Întrebările la care anchetatorii trebuie să răspundă
La aproape trei săptămâni de la arestarea fostului director BND, mai multe întrebări esențiale rămân fără răspuns:
- Cine au fost beneficiarii finali ai informațiilor obținute din interiorul serviciului german?
- Ce documente au fost efectiv transmise unor servicii străine?
- Au fost compromise informații furnizate de CIA și de alte agenții occidentale?
- Cum a fost posibil ca presupusul mecanism de scurgere a documentelor să funcționeze ani întregi?
August Hanning respinge acuzațiile, iar avocatul său susține că acesta nu a transmis informații confidențiale în detrimentul Germaniei.
Sursa: independentnews.ro
