Oana Gheorghiu, propusă pentru Ministerul Sănătății în Guvernul Mureșan, a ieșit slăbită din audierea din comisiile parlamentare. A primit aviz negativ și a fost împinsă, din nou, în zona cea mai incomodă pentru orice candidat la Sănătate: întrebările punctuale despre pacienți, finanțare și funcționarea reală a sistemului.
După audiere, Gheorghiu a vorbit despre reformă, digitalizare și bani mai mulți pentru sistem. Dar atunci când discuția s-a mutat de la declarații generale la cazuri concrete, a apărut ruptura. Întrebată despre pacienții oncologici, a răspuns scurt: „Nu am această informație”. Formula spune mult mai mult decât pare. Într-un minister care gestionează vieți și urgențe medicale, lipsa de răspuns la o întrebare directă nu este un detaliu de formă, ci o problemă de substanță.
Mesajul politic al audierii e clar. Guvernul Mureșan încearcă să împingă în față ideea de reformă și modernizare, dar candidatul de la Sănătate pare încă prins între discursul general și realitatea administrării unui sistem fragil. Asta lasă impresia unui exercițiu de imagine într-un domeniu în care improvizația se plătește imediat, de către pacienți.
Avizul negativ nu închide disputa, dar o face mai vizibilă. În loc de claritate, audierea a produs încă o dată aceeași întrebare de fond: cine poate răspunde, cu date și soluții, pentru un sistem sanitar care nu mai acceptă formule vagi? Iar până când aceste răspunsuri apar, miza rămâne una politică, nu doar tehnică: credibilitatea unui Guvern care cere încredere înainte să dovedească faptul că stăpânește dosarul cel mai sensibil dintre toate.
