Cu o zi înainte să depună programul de guvernare și lista miniștrilor la Parlament, Siegfried Mureșan a făcut o declarație care ridică întrebări politice mai serioase decât lasă să se vadă la prima lectură. Premierul desemnat a vorbit elogios despre Ilie Bolojan, premierul demis în urmă cu aproape cinci luni, spunând că acesta „va mai face multe lucruri bune pentru România în următorii ani”.
Problema este alta: Bolojan nu apare pe lista membrilor din noul Cabinet. Iar această discrepanță dintre laudă și absență spune mult despre felul în care se construiește noua majoritate. Public, mesajul e de continuitate și respect pentru un nume greu din spațiul liberal. În fapt, însă, Bolojan rămâne în afara echipei care urmează să ceară votul Parlamentului.
De aici apare și miza politică. Un premier desemnat care vorbește despre meritele unui fost șef de guvern, dar nu îl include în propria formulă, transmite fie că vrea să capitalizeze simbolic asupra prestigiului acestuia, fie că încearcă să țină deschisă o punte politică fără să facă un pas concret. În ambele variante, rămâne impresia unei construcții prudente, calibrate mai degrabă pe echilibru intern decât pe claritate.
Controversa este cu atât mai vizibilă cu cât declarația a venit chiar în ajunul depunerii programului de guvernare. Acolo unde ar fi fost nevoie de o formulă limpede, publicul primește o formulare ambiguă: elogiu pentru un politician care nu intră în Cabinet și o promisiune vagă despre viitorul său rol. Nu este clar deocamdată dacă mesajul a fost unul de curtoazie sau un semn că viitoarea echipă încă își caută centrul de greutate.
Într-un moment în care guvernul ar trebui să arate coerență, asemenea declarații lasă loc de interpretări. Iar când semnalul politic nu se potrivește cu lista de miniștri, întrebarea nu este despre politețe, ci despre câtă claritate reală există în spatele noii formule de putere.
