După 136 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după două desemnări ratate, Eugen Tomac și Adrian Veștea, președintele Nicușor Dan a făcut joi, 17 septembrie, a treia încercare pentru formarea unui nou Executiv cu puteri depline: europarlamentarul Siegfried Mureșan. „Accept propunerea”, a spus acesta, semn că Palatul Cotroceni împinge mai departe căutarea unei soluții care până acum a tot întârziat.
Secvența spune mult despre starea reală a puterii. România a rămas luni întregi în interimat și în negocieri fără rezultat, iar fiecare nouă nominalizare arată mai degrabă dificultatea de a coagula o majoritate decât o direcție politică limpede. În locul unei clarificări rapide, scena politică a produs amânări succesive și nume aruncate în joc, fără ca problema de fond să fie rezolvată.
Presiunea pe Cotroceni
Nicușor Dan caută acum un premier care să poată livra un guvern funcțional și cu sprijin parlamentar, dar miza nu este doar tehnică. Este și una de autoritate politică: cât poate președintele să forțeze un deznodământ într-un sistem în care partidele par mai preocupate să-și apere calculele decât să închidă criza?
În același timp, mesajele venite din zona liberalilor arată ce urmărește o parte a majorității potențiale. PNL a transmis, după consultările de la Cotroceni, că viitorul guvern trebuie să continue direcția lui Ilie Bolojan și să păstreze drept standard „responsabilitatea și respectul pentru banul public”, cu accent pe reducerea risipei. E un discurs despre disciplină bugetară, dar și o încercare de a fixa din start cadrul politic al viitorului cabinet.
Problema este că, după atâtea zile și după două numiri eșuate, publicul vede mai ales blocajul. Iar blocajul nu e neutru: el lasă instituțiile să funcționeze cu frâna trasă și mută costul indeciziei spre cetățeni. În acest moment, miza nu mai este doar cine primește mandatul, ci dacă partidele pot produce în sfârșit o soluție care să treacă dincolo de negocieri și formule provizorii.
Până atunci, nominalizarea lui Siegfried Mureșan rămâne testul unei majorități care trebuie să demonstreze că poate guverna, nu doar să mai câștige timp.
