Aproximativ 200.000 de fermieri și ciobani sunt așteptați marți, 15 septembrie, în Piața Victoriei, la un protest descris drept „spontan și neautorizat”. Miza nu este doar una de ordin social, ci una politică: oamenii din agricultură își strigă nemulțumirea direct în fața Guvernului, după luni în care problemele lor au rămas fără o rezolvare clară.
Majoritatea participanților vin din sectorul ovin, dar la protest se vor alătura și fermieri din alte ramuri. Potrivit informațiilor disponibile, aceștia vor semnala Executivului dificultățile cu care se confruntă agricultura, într-un moment în care autoritățile iau în calcul restricționarea traficului în zonă.
Un mesaj transmis înaintea protestului arată tensiunea acumulată în teren: „Rugăm jandarmii să nu ne mai gazeze, încă nu s-au vindecat arsurile din iulie”. Formula spune mai mult decât o revendicare punctuală. Ea arată o relație deja ruptă între protestatari și instituțiile statului, în care suspiciunea și frustrarea au ajuns să conteze aproape la fel de mult ca solicitările economice.
Pentru Guvern, protestul vine prost și spune multe despre felul în care este administrată criza din agricultură. Când un sector întreg ajunge să mizeze pe mobilizare masivă în Capitală, semnalul este limpede: dialogul instituțional nu a produs suficient, iar nemulțumirea a fost împinsă în stradă. În România, asta nu mai este doar o problemă de ordine publică. Este un test de credibilitate pentru putere.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde cu măsuri concrete sau vor încerca, din nou, să gestioneze presiunea prin controlul manifestației. În astfel de momente se vede diferența dintre un guvern care ascultă și unul care doar încasează protestul.
