Florin Cîțu spune că puterea de cumpărare a românilor a scăzut pentru a 12-a lună consecutiv, iar vinovăția politică cade pe măsurile de la Finanțe. În lectura lui, taxele impuse de ministrul Alexandru Nazare au împins economia într-o zonă în care consumul se contractă, nu se stabilizează.
Potrivit datelor invocate în spațiul public, Institutul Național de Statistică arată o scădere a consumului de 6,1% în 2026. Dacă această evoluție se confirmă în lanț, efectul este limpede: oamenii cumpără mai puțin, iar presiunea fiscală începe să se vadă direct în coșul de zi cu zi.
Nu este doar o discuție tehnică despre taxe și venituri bugetare. Miza este politică și ține de felul în care guvernarea își justifică austeritatea. Când statul strânge șurubul fiscal, iar datele oficiale arată consum în scădere, întrebarea devine inevitabilă: cine plătește costul real al acestor decizii?
Critica lui Cîțu lovește exact în punctul sensibil al executivului: promisiunea de echilibru bugetar începe să semene cu o notă de plată împinsă spre populație. Iar când puterea de cumpărare cade luna după lună, mesajul politic despre „responsabilitate” riscă să sune tot mai gol pentru cei care simt scumpirile în fiecare zi.
În fond, testul nu este doar dacă guvernul colectează mai mult, ci dacă o face fără să împingă economia și mai jos. Iar după 12 luni de recul al puterii de cumpărare, răspunsul rămâne de clarificat.
