Legea ANI a trecut de Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, iar Dominic Fritz spune că amendamentul care îl vizează este unul „anti-Timișoara”. Primarul Timișoarei a reacționat dur după vot, acuzând o lege pe care o numește „monstruozitate abuzivă” și arătând direct spre PSD, PNL și UDMR, partidele care au susținut forma adoptată. USR a votat împotrivă.
„Sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate”, a spus Fritz, mizând pe ideea că presiunea externă ar putea corecta ceea ce a trecut deja prin Parlament. Mesajul său nu este doar o reacție de moment, ci și un semnal politic: în loc să clarifice rapid regulile, majoritatea a ales să împingă înainte un text care stârnește suspiciuni și tensiuni.
Votul care complică tot
Miza nu ține doar de o dispută juridică. Dacă amendamentul ajunge să afecteze mandatul primarului Timișoarei, cazul devine un test despre cum sunt folosite legile de integritate în România: ca instrumente reale de control sau ca arme politice împachetate administrativ. Tocmai aici apare problema centrală. Când o coaliție votează împreună un text contestat public de unul dintre actorii vizați, fără să lămurească limpede efectele lui, îndoiala se mută de la persoană la mecanism.
Fritz vorbește despre un atac la adresa Timișoarei, iar votul de azi îi oferă muniție politică. Pentru PSD, PNL și UDMR, însă, costul nu este doar unul de imagine. Ei rămân asociați cu o lege care, cel puțin din perspectiva criticilor, ridică semne de întrebare privind echilibrul dintre integritate și folosirea regulilor pentru reglaje politice.
Deocamdată, nu este clar cum va fi interpretată și aplicată legea în practică. Dar semnalul politic este limpede: majoritatea a mers înainte, deși știa că deschide un nou front de conflict. În asemenea cazuri, problema nu este doar ce prevede textul, ci cine câștigă din ambiguitate. Iar până la o clarificare reală, suspiciunea rămâne asupra celor care au apăsat butonul de vot.
