Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat oficial ceea ce autoritățile sugerau încă de la primele ore ale dimineții: drona care s-a prăbușit peste un bloc din Galați era una rusească, de tip Geran 2, iar avioanele de vânătoare românești aveau autorizație de tragere.
Problema este că, în ciuda radarului nou instalat, a urmăririi aeriene și a autorizației de angajare a țintei, drona a reușit să ajungă deasupra unui bloc de locuințe, să explodeze și să rănească două persoane.
„Da, era o dronă Geran 2. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere”, a declarat ministrul Apărării.
Aveau autorizație, dar nu puteau trage
Potrivit explicațiilor oferite de Radu Miruță, drona s-a aflat aproximativ patru minute în spațiul aerian românesc. În acest interval, armata a evaluat posibilitatea de a o doborî, însă concluzia a fost că riscurile erau prea mari.
Dacă era lovită deasupra Galațiului, fragmentele sau proiectilele puteau produce pagube mai mari decât drona însăși. În plus, exista și riscul ca muniția să ajungă pe teritoriul Ucrainei, ceea ce ar fi putut genera complicații suplimentare.
Rezultatul final este însă greu de ignorat: drona nu a fost doborâtă, iar impactul s-a produs într-un bloc de locuințe.
După radarul nou, urmează sistemele care lipsesc
Poate cea mai importantă declarație a ministrului nu este legată de dronă, ci de apărarea României.
Radu Miruță a recunoscut că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană și antidronă și că acestea nu au fost achiziționate la timp în anii anteriori.
Practic, după ani în care politicienii au vorbit despre amenințarea dronelor și despre războiul de la graniță, România se află în situația de a solicita acum capabilități suplimentare de la aliații NATO pentru protejarea Dobrogei și a estului țării.
O întrebare care nu dispare
După incidentul de la Galați, explicațiile tehnice sunt multe: radar nou, avioane ridicate de la sol, autorizație de tragere, proceduri respectate și evaluări de risc.
Pentru cetățeanul care s-a trezit cu geamurile zguduite de explozie, concluzia este însă mult mai simplă: drona a fost identificată, urmărită și monitorizată, dar tot a ajuns într-un bloc.
Iar aceasta este realitatea pe care autoritățile vor trebui să o explice mult timp de acum înainte.
În doar câteva zile, românii au aflat că o dronă rusească poate ajunge până într-un oraș din România, iar ministrul Apărării recunoaște că țara încă nu are suficiente sisteme pentru a răspunde eficient unor astfel de amenințări. O concluzie care nu inspiră tocmai liniște.
