Ministrul Apărării admite tensiuni diplomatice și absența sprijinului militar francez
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a făcut joi seară una dintre cele mai directe și incomode declarații din mandatul său, recunoscând la Digi24 că relațiile dintre Franța și România, în domeniul securității militare, sunt într-un punct sensibil. Oficialul admite că „au fost greșeli”, iar comunicarea și cooperarea bilaterală au fost marcate de „multe vorbe, puține fapte”.
Franța nu va suplini plecarea militarilor americani
În contextul schimbărilor din flancul estic al NATO, Moșteanu a clarificat că trupelor franceze nu li se va cere să înlocuiască prezența americană în România.
„Nu mă aștept să vină francezii cu trupe suplimentare acum. Nici ei nu sunt în cel mai bun moment”,
a declarat ministrul.
Afirmația pune sub semnul întrebării discursul oficial despre „solidaritatea strategică” franco-română, mai ales într-o perioadă în care Rusia devine tot mai agresivă, iar statele din regiune cer garanții sporite.
„Au fost greșeli. Noi trebuie să facem mai mulți pași către ei”
Moșteanu a admis deschis că o parte din responsabilitate aparține României:
„Au fost greșeli. Totul se adună. Noi trebuie să facem mai mulți pași către dânșii. Au fost multe vorbe, puține fapte.”
Ministrul nu a intrat în detalii, însă declarația sugerează o răcire vizibilă a relațiilor diplomatice într-un moment în care Bucureștiul miza tocmai pe consolidarea parteneriatelor strategice.
Paradoxul: în timp ce Moșteanu vorbește despre tensiuni, armata franceză derulează cel mai amplu exercițiu NATO în România
În paralel cu declarațiile ministrului, Franța desfășoară în România exercițiul militar „Dacian Fall”, unul dintre cele mai mari din ultimii ani, cu:
- blindate franceze și camioane românești,
- o brigadă multinațională (Franța, Belgia, Luxemburg, Spania),
- trageri reale cu artilerie și tancuri,
- aproximativ 1.500 de militari francezi deja dislocați.
Exercițiul validează capacitatea Franței de a ridica batalionul actual la nivel de brigadă de 5.000 de militari, conform planurilor NATO.
Solidaritatea strategică: în teren există, în discurs politic pare să se fisureze
În timp ce generalii francezi vorbesc despre „proceduri reale de apărare NATO”, „semnal strategic” și „solidaritate”, ministrul român admite că relația diplomatică suferă.
Această discrepanță ridică întrebări privind:
- coerența mesajului României în NATO,
- capacitatea ministerului de a gestiona alianțele,
- impactul politic al declarațiilor contradictorii.
Un ministru care recunoaște eșecuri, într-un moment în care România are nevoie de parteneri solizi
Recunoașterea publică a „greșelilor” și „vorbelor fără fapte” poate fi văzută ca un gest de sinceritate, dar și ca un semnal de slăbiciune diplomatică, într-un context regional tensionat.
În timp ce Franța își demonstrează disponibilitatea militară pe teren, declarațiile lui Moșteanu lasă loc interpretării că România nu a știut să capitalizeze acest sprijin.
